oct. 31

CROWDFUNDING-UL (MULTIFINAŢAREA), o soluţie viabilă pentru promovarea antreprenoriatului şi a inovării în România

În aprilie 2012 prin Jobs Act preşedintele Barack Obama lansa ideea, preluată ulterior şi promovată în prezent şi la nivelul Uniunii Europene, potrivit căreia accentul în vederea relansării economice ar trebui să fie pus pe încurajarea constituirii de start-upuri, pe promovarea antreprenoriatului şi a inovării. IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei, ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul (multifinaţarea).

Pentru ca start-upurile să se lanseze şi să se dezvolte au nevoie de finanţare, greu de obţinut în prezent prin metodele tradiţionale, crowdfunding-ul răspunzând perfect acestei nevoi.

Crowdfunding-ul este o tehnică de finanțare a unui proiect, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs, folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.).

Decizia unei companii de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se bazează pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului atâta timp cât costul finanţării este apropiat. Dacă investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, investitorii de pe platformele de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Prin urmare, dacă proiectul prezintă un nivel de finanţare de sub 100.000 de euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding este pe deplin justificată. În schimb, dacă proiectul vizează subscrierea a sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, nefiindu-i asociată implicit o comunitate, soluţia optimă o reprezintă prezenţa lui pe piaţa de capital.

Dezvoltarea rapidă a crowdfunding-ului reiese indubitabil din cifre: aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din aceasta sumă, ,,partea leului” (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari).

Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a platformelor de crowdfunding. La nivelul acestui an, 2013, numărul acestor tipuri de platforme depăşeşte 500. Cel mai impresionant aspect nu îl reprezintă creşterea anuală a numărului platformelor, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300% (conform Crowd Funding Report), ci sumele de bani atrase astfel pentru finanţarea proiectelor.

Sursa: www.smartangels.fr

La nivelul instituţiilor UE, crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre.

Comisarul pentru Piaţă Internă şi Servicii, Michel Barnier, consideră crowdfunding-ul ca având potenţialul de a acoperi nevoia de finanţare cu care se confruntă în special start-upurile, precum şi de a stimula antreprenoriatul.

La data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-906_en.htm#!). Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO.

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Prima platfomă de crowdfunding din România, www.multifinatare.ro, reprezintă o iniţiativă a Trustului de Consultanţă Transilvănean, un grup de companii româneşti activând de mai bine de 15 ani în domeniul pieţei de capital din ţara noastră ca: societate de registru pentru RASDAQ (Registrul Mioriţa S.A.), broker (IFB Finwest S.A.), societate de administrare de investiţii (SAI Zepter Invest S.A.), manager de proiecte societate fuziuni-divizări pentru companiile listate (Capital Trading S.R.L.), societate de investor relations prin realizarea de raportări pentru companiile emitente (TCT Financial S.R.L.), evaluator pentru companiile listate (Smart Consult S.R.L.).

Concluzionând, putem afirma că, în momentul de faţă nu se poate vorbi încă de un fenomen al crowdfunding-ului la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte precum: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri, mai ales în contextul în care, la nivel global un succes răsunător în acest sens l-a înregistrat finanţarea în domeniile tehnologice, existând şanse mari ca şi ţara noastră să urmeze cât de curând acest trend.

http://www.clujulliber.ro/crowdfunding-ul-multifinatarea-o-solutie-viabila-pentru-promovarea-antreprenoriatului-si-a-inovarii-in-romania/

Comentarii

Lasa un comentariu