nov. 01

Solicitare legiferarare ASF

Ingestrata sub nr.14675/28.10.2013 si repartizata Directiei Generale de Autorizare si Reglementare


Către                           AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

Referitor la  reglementarea legislativă a crowdfunding-ului (multifinaţării) în România,

 

În aprilie 2012 prin Jobs Act preşedintele Barack Obama lansa ideea, preluată ulterior şi promovată în prezent şi la nivelul Uniunii Europene, potrivit căreia accentul în vederea relansării economice ar trebui să fie pus pe încurajarea constiturii de start-upuri, pe promovarea antreprenoriatului şi a inovării. IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei, ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul (multifinaţarea).Pentru ca acestea să se lanseze şi să se dezvolte au nevoie de finanţare, greu de obţinut în prezent prin metodele tradiţionale, crowdfunding-ul răspunzând perfect acestei nevoi.

Crowdfunding-ul este o tehnică de finanțare a unui proiect, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.). Decizia unei companii de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se bazează pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului, atât timp cât costul finanţării este apropiat. Investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, în timp ce investitorii de pe platforme de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Deci, dacă proiectul este de un nivel de finanţare de sub 100.000 euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding va fi mai justificată. Dacă proiectul vizează sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, şi deci nu îi poate fi asociată neapărat o comunitate, atunci prezenţa lui se justifică a fi pe piaţa de capital.

Dezvoltarea rapidă a crowdfunding-ului reiese indubitabil din cifre: aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din aceasta sumă, "partea leului" (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari). Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a platformelor de crowdfunding. La nivelul acestui an, 2013, numărul acestor tipuri de platforme depăşeşte 500. Impresionant, deasemenea, este creşterea anuală nu atât a numărului, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300%, (conform Crowd Funding Report) cât a sumelor de bani atrase pentru finanţarea proiectelor.

La nivelul instituţiilor UE, crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre. Comisarul pentru Piaţă Internă şi Servicii, Michel Barnier, consideră crowdfunding-ul ca având potenţialul de a acoperi nevoia de finanţare cu care se confruntă în special start-upurile precum şi de a stimula antreprenoriatul. La data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-906_en.htm#!). Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO.

În paralel, unele din statele membre ale UE, precum Franţa, având în vedere dezvoltarea şi extinderea crowdfunding-ului, au lansat consultări publice în vederea adaptării dreptului intern la starea de fapt. Primul pas întreprins de Franţa l-a constituit publicarea în luna mai a unui ghid pentru managementul proiectelor vizând informarea platformelor şi managerilor de proiect asupra reglementărilor incidente în materie de crowdfunding. În acelaşi sens, în ultima zi a lunii septembrie în Franţa a avut loc o reuniune a jucătorilor din piaţa finanţării participative (crowdfunding) şi a instituţiilor de reglementare financiară. Scopul întâlnirii a fost unul consultativ, în vederea pregătirii cadrului în care acest fenomen să fie legiferat. Vor urma şase săptămâni de consultări publice, iar la începutul anului viitor va exista o legislaţie care va reglementa crowdfunding-ul în Franţa(http://www.senat.fr/questions/base/2013/qSEQ13030401S.html;http://circulaires.legifrance.gouv.fr/index.php?action=afficherCirculaire&hit=1&retourAccueil=1&r=37254). Alte state UE precum Italia, Regatul Unit şi Austria lucrează deasemenea la legiferarea crowdfunding-ului la nivel naţional. Italia a fost primul stat european care, prin CONSOB, a reglementat crowdfunding-ul ca sursă alternativă de finanţare în primavara lui 2013 http://www.consob.it/main/trasversale/risparmiatori/investor/crowdfunding/index.html).

 În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Încă nu putem să vorbim de un fenomen, la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte ca: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri. Mare succes în lume l-a avut finanţarea în domeniile tehnologice şi e foarte probabil ca şi România să urmeze acest trend.

Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurile şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat crowdfunding-ul are nevoie de a exita o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu.   

Având în vedere aspectele mai sus menţionate, ca propunere de lege ferenda, se impune existența unui text legal de sine stătător, care să cuprindă norme, reguli clare referitoare la organizarea şi funcţionarea crowdfunding-ului în România, ca metodă alternativă de finanţare. 

Vă adresăm această solicitare în dublă calitate de realizatori ai primei platfome de crowdfunding din România, www.multifinatare.ro, şi de persoane implicate activ, de mai bine de 15 ani, în domeniul piaţei de capital din ţara noastră. În această din urmă calitate, am activat ca: societate de registru pentru RASDAQ (Registrul Mioriţa S.A.), broker (IFB Finwest S.A.), societate de administrare de investiţii (SAI Zepter Invest S.A.), manager de proiecte societare fuziuni-divizări pentru companiile listate (Capital Trading S.R.L.), societate de investor relations prin realizarea de raportări pentru companiile emitente (TCT Financial S.R.L.), evaluator pentru companiile listate (Smart Consult S.R.L.).

Vă mulţumim şi vă stăm la dispoziţie cu orice alte informaţii suplimentare.

 Cu stimă,

 Mirel-Ioan Borodi

Director General

Comentarii

Lasa un comentariu