nov. 12

CROWDFUNDING-UL (MULTIFINAŢAREA) - NOUA METODĂ ALTERNATIVĂ DE FINANŢARE

                                     Era în care intrăm va fi cu adevarat ERA MULŢIMILOR (Gustave Le Bon)

 Consideraţii generale privind crowdfunding-ul (multifinanţarea)   

În contextul economic actual, unul din cele mai promiţătoare instrumente pentru a sprijini creşterea economică, creearea de locuri de muncă şi inovaţia este crowdfunding-ul, metodă alternativă de finanţare a unor proiecte, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs, folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.), prin intermediul cărora se întâlneşte oferta cu cererea de capital.Într-o primă clasificare, având drept criteriu modul direct sau indirect de abordare a potenţialilor investitori, crowdfunding-ul cunoaşte doua forme de realizare: prima presupune abordarea directă, în mod privat, prin mijloace juridice precum donaţia, sponsorizarea, recompensa, pre-vânzarea, cota parte din profit; ce-a de a doua modalitate se realizează indirect, concretizăndu-se în una din următoarele operaţiuni juridice: împrumutul sau creditarea directă cu percepere de dobândă, cunoscută sub denumirea de “peer-to-peer lending”, sau ofertă de valori mobiliare sub forma de acţiuni ori obligaţiuni. Pe de altă parte, reţeaua europeană de multifinanţare[1] identifică patru tipuri principale de crowdfunding: donaţia, recompensa, împrumutul, crowdfunding-ul de capital.

SUA, pionierul crowdfunding-ului

Pionierul acestei surse alternative de finanţare este SUA. Sub aspect legislativ procesul a debutat prin adoptarea în aprilie 2012 a JOBS Act (Jumpstart Our BusinessStart-ups[2]) care a lărgit paleta surselor alternative de finanţare.

Anul acesta, pe data de 23 octombrie, Comisia pentru Valori Mobiliare şi Schimb (SEC), autoritatea competentă în domeniu pe teritoriul SUA, a adoptat reglementarea crowdfunding-ului de capital[3], urmărindu-se ca prin această măsură să li se ofere în special start-upurilor şi firmelor mici posibilitatea de a se finanţa prin intermediul internet-ului, precum şi de a de a permite investitorilor să cumpere acţiuni în cadrul unor companii via internet apelând la platformele de multifinaţare. Propunerea legislativă este deschisa discuţiilor publice timp de 90 de zile, după trecerea termenului SEC urmând a implementa noile reguli, considerate istorice in domeniul multifinanţării. Prin noul text de lege se reglementează o nouă entitate financiară, numită “portal de multifinaţare”[4], un website care va avea rolul de a pune în legătură investitorii cu societăţile nou create aflate în căutare de capital, funcţionarea noii entităţi fiind condiţionată de aprobarea SEC.

Elemente definitorii sunt: creşterea plafonului unei oferte derulată de o companie la 1.000.000 $ pe an, instaurarea obligaţiei de audit şi de furnizare de informaţii suplimentare către SEC în sarcina companiilor care strâng sume mai mari de 500.000 $, investitorii care au un venit net anual sub 100.000 $ sunt limitaţi la un plafon maxim de investire de 2.000 $ sau 5% din venitul anual ori valoarea netă în fiecare an, companiilor care derulează oferte de crowdfunding le incumbă obligaţia de a transmite anual raportări la SEC, companiile care cad sub incidenţa reglementărilor privind crowdfunding-ul trebuie să întocmească documente juridice conform noilor cerinţe şi să furnizeze informaţii utile pentru investitori, proiectele de crowdfunding trebuie derulate prin intermediul unor portalurile online de multifinanţare, înregistrate la SEC, prin utilizarea conturilor escrow, instaurarea unei clauze de inalienabilitate potrivit căreia acţiunile achiziţionate prin aceste portaluri trebuie păstrate în portofoliu cel puţin un an.

 Legiferarea multifinanţării la nivelul UE                                                                                              

Crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare şi la nivelul instituţiilor UE, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre. Pe plan legislativ, la data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie[5]. Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO. Totodată, problema reglementării la nivel de UE este abordată şi de reţeaua europeană de multifinanţare care derulează în prezent un program de autoreglementare a domeniului prin crearea unui cod de guvernanţă corporativă privind transparenţa operaţiunilor, controlul financiar, mecanismele de securizare a plăţilor electronice şi funcţionalitatea platformelor.

De lege ferenda. Reglementarea crowdfunding-ului în România

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen. În momentul de faţă nu se poate vorbi încă de un fenomen al crowdfunding-ului la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte precum: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri, mai ales în contextul în care, la nivel global un succes răsunător în acest sens l-a înregistrat finanţarea în domeniile tehnologice, existând şanse mari ca şi ţara noastră să urmeze cât de curând acest trend. De lege ferenda, având în vedere situaţia de facto caracterizată printr-un trend asccendent a apelării la crowdfunding în scopul finanţării precum şi tendinţa de legiferare a acestuia la nivelul SUA şi UE, se impune adoptarea unui text de lege de sine stătător incident în materie şi în dreptul intern, care să cuprindă norme, reguli clare, privind organizarea şi funcţionarea crowdfunding-ului în România. Prin instaurarea unui cadru legislativ s-ar reuşi susţinerea crowdfunding-ului şi asigurarea protecţiei investitorilor precum şi dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător.

'Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create, în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici, este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat, crowdfunding-ul are nevoie de a exista o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu''Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create, în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici, este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat, crowdfunding-ul are nevoie de a exista o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu'

Autori: Anca Avram,  Mirel Borodi

             

[1] The European Crowdfunding Network (ECN)

[2] Actul poate fi consultat pe http://www.gpo.gov

[3] Reglementat sub denumirea de equity crowdfunding

[4] Definit prin secţiunea 3(a)(80) din Exchange Act - http://www.sec.gov

[5] Propunerea poate fi consultată pe http://europa.eu

Comentarii

Lasa un comentariu