dec. 11

CONSIDERAŢII PRIVIND SISTEME DE MULTIFINANŢARE PENTRU START-UP-URI DIN DOMENIUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Rezumat: Ideea de a apela la o comunitate de persoane, privite ca şi potenţiali finanţatori, pentru a dezvolta un produs, un proiect sau o afacere, a dus la naşterea sistemelor de multifinanţare de tip crowdfunding.  Acestea, prin intermediul platformelor virtuale, pot concentra efortul colectiv al mai multor persoane de a aloca resurse financiare în reţea  pentru a sprijini proiectele iniţiate de către alte persoane sau organizaţii. Astfel proiectele individuale dar şi cele ale întreprinderilor, generatoare de locuri de muncă, ajung să fie multifinanţate  cu contribuţii mici de la un număr mare de persoane, ca şi formă de finanţare alternativă şi sursă de dezvoltare durabilă. Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea unor consideraţii asupra modurilor de funcţionare ale diverselor sisteme de multifinantare, al contextului economic în care ele sunt pretabile, ale caracteristicilor  lor pozitive şi negative, precum şi aprecieri ale evoluţiei lor în mediul economic românesc.

1. Introducere

Un aspect al conceptului de dezvoltare durabilă urmăreşte să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul: om-mediu economic [1]. Dacă un sistem economic, un sector de activitate sau o companie moare, întotdeauna altceva apare în loc. Economia lumii se transformă şi se adaptează noilor cerinţe determinate de factorii de presiune implicaţi. Micile ateliere, bănci populare, magazine, etc. au dispărut practic din ecosistemul de business, locul lor fiind luat de corporaţii, reţele, etc. Ca şi reacţie, lumea a început să se schimbe într-o direcţie în care valoarea individului să devină mai importantă, având ca efect repoziţionarea omului, ca element principal în ecosistemul economic.

IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei , ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul.

2. Definirea şi funcţionarea sistemelor de crowdfunding

European Crowdfunding Network defineşte crowdfunding-ul ca pe un efort colectiv al mai multor persoane care alocă resurse în reţeaua virtuală pentru a sprijini proiecte iniţiate de către alte persoane sau organizaţii [2]. Astfel, proiectele individuale şi întreprinderile vor fi finanţate cu contribuţii mici de la un număr mare de persoane. Se dă astfel posibilitatea inventatorilor, antreprenorilor şi iniţiatorilor de afaceri să utilizeze reţelele lor sociale pentru a mobiliza capital, pentru a obţine idei, a colecta bani, a inbunataţi produsul sau al promova către potenţialii clienţi. Principalul avantaj al crowdfunding-ului este că finanţatorii sunt, de asemenea, şi posibili clienţi dar şi ambasadori ai proiectului sau ai afacerii pe care o susţin şi vor contribui la promovarea ei prin intermediul reţelelor proprii.

Această formă de finanţare alternativă a afacerilor, pe care am definit-o ca MULTIFINANŢARE (finanţare de la mulţi) utilizează ca unelte de lucru, platforme online dedicate acestui concept. O platformă de crowdfunding on-line serveşte, de obicei, ca un intermediar între titularul proiectului şi finanţatori, conform Fig. 1. Chiar dacă această relaţie diferă de la o platformă la alta şi de la un model de business aplicat la altul, simplificat, ea îndeplineşte câteva criterii, după cum urmează:

-Platformele online permit titularilor de proiecte să-şi încarce în platformă elementele definitorii ale proiectului lor. Unele platforme permit oricărui proiect să ajungă în mediu virtual, în timp ce altele fac o preselecţie a ideilor pe baza unor criterii de evaluare ale fezabilităţii planului.

-După ce proiectul a fost încărcat, având: un plan de afaceri, un filmuleţ scurt de prezentare, o descriere a ideii, nivelul de finanţare, perioada pe care se derulează finanţarea, recompensele oferite susţinătorilor, se trece la promovarea lui în mediul online, utilizând reţelele de socializare. Platforma va colecta direct de la susţinători sumele destinate proiectelor.

-În timpul campaniei de finanţare a proiectului, titularul va utiliza platforma şi ca formă de comunicare, atât cu susţinătorii câştigaţi, cât şi cu cei potenţiali, postând ştiri, noutăţi despre proiect etc.

-Dacă necesarul finanţării este atins în intervalul de timp alocat strângeri de fonduri, titularul proiectului primeşte banii. În cazul în care scopul finanţării nu este atins, majoritatea platformelor rambursează banii înapoi finanţatorilor.

-După finanţarea proiectului unii finanţatorii aleg să rămână implicaţi în strategia de luare a deciziilor şi a derulării afacerii. Sunt situaţii în care vor putea chiar primi drept de vot în afacere. În cele mai multe cazuri, comunicarea între finanţatorii şi proprietarii proiectului va conţinua şi după finanţare.

-Platforma de crowdfunding va aplica, de obicei, un comision de succes din totalul fondurilor colectate. În cazul platformelor prin care, ca recompensă în schimbul banilor primiţi se oferă acţiuni, pe lângă comisionul de succes, mai pot există taxe aferente altor activităţi ca şi: due diligence, indeplinirea unor proceduri sau chiar participarea la capitalul social al companiei. Structura comisioanelor variază semnificativ între modele de afaceri.

Deci, ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a acestor platforme de crowdfunding (multifinanţare). La nivelul acestui an, 2013, numărul acestori tipuri de platforme depăşeşte 500. Impresionant, deasemenea, este creşterea anuală nu atât a numărului, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300%, (conform Crowd Funding Report) cât a sumelor de bani atrase pentru finanţarea proiectelor[4].

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Încă nu putem să vorbim de un fenomen, la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte ca: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri. Mare succes în lume l-a avut finanţarea în domeniile tehnologice şi e foarte probabil ca şi România să urmeze acest trend[5].

3. Metode. Tipuri de crowdfunding.

Deşi există o varietate destul de largă de abordări ale acestui fenomen, structurandu-l, putem defini cinci modele de crowdfunding: donaţie, recompensă, pre-vanzare, creditare şi capital. Vom întâlni, desigur, platforme care vor utiliza modele hibrid de business şi fiind într-o zona unde ideile vin de la mulţi, probabil că inovarea de noi modele va avea loc. Deci, această clasificare trebuie privită ca şi o vedere de ansamblu.


DONAŢII. ONG-urile au folosit acest model pentru a atrage donaţii pentru anumite proiecte de peste zece ani. Spre deosebire de strângerea tradiţională de fonduri, în care colectarea se făcea la comun şi apoi se alocau banii în proiecte după nişte criterii independente de donatori, în cazul crowdfunding-ului, finanţatorii ştiu că banii lor vor fi folosiţi pe un anumit proiect. Ei ştiu exact în ce proiect îşi donează banii, astfel sunt mult mai dispuşi să doneze sume mai mari per persoană. Mai mult, tind să fie mai loiali pe termen lung, mai ales dacă ONG-urile îi vor ţine la curent cu privire la progresele înregistrate de proiect. Principala motivaţie pentru finanţatori este una de natură socială.

RECOMPENSE. Acest model este utilizat de către iniţiatorii de proiecte care doresc să strângă fonduri şi pot oferi recompense care nu sunt de natură financiară (de multe ori de valori mici).Recompensele sunt simbolice, de obicei, mult mai mici ca valoare decât suma obţinută de la fiecare susţinător. Cu toate acestea, percepţia de valoare poate fi mult mai mare, de exemplu, bilete speciale VIP la un spectacol, ca şi o recompensă pentru o donaţie mai mare. O recompensă, în acest context, nu ar trebui să fie înţeleasă ca un semn de apreciere. În general, părţile nu-l consideră ca şi o obligaţie de a furniza bunuri şi nu-l clasifică drept o vânzare.

PRE-VÂNZARE, PRE-COMANDĂ. Modelul este utilizat pentru a realiza un nou produs sau serviciu on-line, adresându-se finanţatorilor care ar putea să fie interesaţi şi dispuşi să plătească în avans. Această campanie de crowdfunding înlocuieşte cercetarea de piaţă tradiţională şi validează cererea, în timp ce furnizează capital de lucru pentru realizarea produsului, desigur dacă campania se încheie cu succes. Motivaţia finanţatorilor de-a participa la aceste campanii de crowdfunding este dorinţa de-a avea produsul sau serviciul, de-al vedea realizat, sau dorinţa de a-l obţine la un preţ de vânzare cu reducere.

CREDITARE, ÎMPRUMUT. Prin acest model, o companie (sau individ) va împrumuta bani de la un grup de oameni, în loc de a imprumuta de la o banca. Rolul platformei poate fi de a acţiona ca un mijlocitor, urmărind atât finanţările cât şi rambursările către creditori sau, punând în contact finanţatorul cu iniţiatorul proiectului când finanţarea este finalizată. Unele platforme sunt axate pe Creditarea Socială, oferind posibilitatea de a fi finanţate proiecte sociale, fără a fi oferită vre-o dobânda în schimb.Altele sunt axate pe Creditarea Peer-to-Peer (P2P), văzută ca un nou şi interesant model de finanţare pentru împrumuturi. Principala diferenţă între platformele de creditare şi cele de crowdfunding P2P, este că creditorii şi debitorii, de obicei, nu se cunosc. Principala motivaţie pentru finanţator este un câştig financiar (mai mare) iar rata dobânzii este calculată în funcţie de factorii de risc. Aceştia sunt analizaţi fie de către platforma P2P, fie de către instituţii independente.Acest model este utilizat de către iniţiatorii de proiect care sunt în căutarea unui împrumut cu o rată a dobânzii mai mică decât cea pe care o poate obţine de la o banca, sau de către iniţiatorii care au insuficiente garanţii pentru împrumut. În creditarea P2P, spre deosebire de băncile tradiţionale, numai banii furnizaţi de finanţatori sunt oferiţi iniţiatorului de proiect, deci împrumutaţi [6]. Similar cu împrumut P2P, există platforme care oferă împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii (Creditarea Peer-to-Business). Această formă de crowdfunding a atras atenţia fondurilor guvernamentale, care o văd ca o formă de co-finanţare.

CAPITAL. Denumit şi crowdinvesting, acest model este folosit atunci când o companie doreşte să atragă fonduri mai degrabă de la un grup decât de la diverşi investitori privaţi, în schimbul unor recompense financiare (acţiuni). Motivaţia finanţatorilor poate varia de la interesul în a investi în proiecte conforme cu propriile lor valori, sau care generează o angajare locală, până la faptul că deţin o bună cunoaştere a proiectului iar prin fondurile alocate şi expertiza adusă, vor genera un proiect de succes.

MODELE HIBRID. Întâlnim şi modelele combinate ale tipurilor de crowdfunding. De exemplu, unele platforme combină modelul de recompensă-pre-vânzare cu modelul de creditare-împrumut. Astfel un procent din finanţarea primită va fi returnată cu dobândă, iar cealaltă parte va fi recompensată cu produse sau servicii.

Un alt hibrid ar fi utilizarea modelului recompensă – pre-vânzare, combinat cu finanţare business angels. În acest caz crowdfunding-ul va fi utilizat pentru validarea produsului pe unele pieţe. Desigur pe lângă modelele menţionate mai sus, există multe variaţii pe aceste teme, care pot fi utilizate. Din cele menţionate, se pot aprecia avantajele şi dezavantajele specifice fiecărei metode, conform tabelului din Tab. 1.

 

Tabel 1. Analiza comparativa a tipurilor de crowdfunding.

Tipuri de crowdfunding

Specificul metodei

Aspecte pozitive

Aspecte negative

Donatie

- nu se ofera recompense in schimbul banilor primiti,

- finanțatorii sustin un anumit proiect si nu o organizatie,

- ajuta la implementarea proiectelor cu valoare etica sau morala,

 - se doneaza sume mai mari decat in forma clasica,

- se creaza loialitate,

- banii se intorc sustinatorilor daca nu e finantat proiectul, in timp ce in forma clasica ei ar fi fost virati spre alte proiecte sociale,

Recompensa imediata

- se ofera  recompense care nu sunt conditionate de implementarea proiectului,

- initiatorul proiectului ar putea primi sumele colectate independent de atingerea sau nu a obiectivului de finantare,

- recompensele sunt simbolice,

- relatia initiator-sustinator nu este de natura comerciala,

-proiectul sustinut ar putea sa nu se realizeze,

Prevanzare

- in schimbul fondurilor obtinute se ofera recompense  generate de proiect (bunuri sau servicii),

- incasari in avans pentru realizarea proiectului,

- se inlocuiește cercetarea de piață tradițională și se validează cererea,

- sustinatorii devin agenti de promovare a produsului,

- produsul sau serviciul ar putea sa nu se ridice la nivelul asteptarilor sustinatorilor,

- nu exista un control asupra termenelor de executie  a proiectului declarate si a livrarii recompenselor,

Creditare-imprumut

- se ofera ca recompense  o dobanda,

- folosita ca  si  cofinantare alaturi de fonduri guvernamentale,

- solutie de finantare pentru companii, persoane sau proiecte sociale,

- rata dobânzii la credit este mai mică decât cea pe care o poate obține de la o bancă,

- ratele de default sunt în medie de sub 1 %,

- rata dobanzii care este calculata in functie de factorii de risc analizati fie de platforma P2P fie de catre institutii independente, poate fi incorecta.

Capital

- in schimbul banilor primiti se ofera actiuni sau obligatiuni corporative,

- castigatoare vor fi atat companiile deschise spre inovare cat si cele care manifesta responsabilitate sociala,

-suport financiar pentru companii intr-o etapa de dezvoltare,

-solutie de finantare pentru start-up-uri,

-crearea de locuri de munca,

- nu exista inca un cadru legislativ de functionare,

- risc de faliment, in special la start-up-uri,

- majoritatea proiectelor finantate nu vor avea valori mari (zeci pana la sute de mii de euro).

 4. Concluzii

 Din cele prezentate se poate trage concluzia că perspectivele crowdfunding-ului, s-au înrădăcinat cu succes prin intermediul computerului, într-un amestec de motivaţii intrinseci, sociale şi financiare. Acest sistem nu vine să înlocuiască serviciile financiare consacrate, ci vine să completeze şi să sprijine infrastructurile investiţionale existente sau aflate în fazele incipiente de dezvoltare. Pentru antreprenoriat, poate oferi perspectivele pe care alte posibilităţi de finanţare nu le oferă în aceeaşi măsură şi care includ: validarea caracteristicilor produsului, segmentarea preţurilor şi a cererii, precum şi pre-vânzări şi pre-comenzi şi toate aceastea, fără a genera costuri suplimentare [7]. Oamenii încep să-şi dea seama că o economie trebuie să se bazeze pe companiile si intreprinderile care produc acolo bunuri şi servicii, iar o populaţie sănătoasă este una activă, creativă şi inventivă. Din această perspectiva oamenii au înţeles, poate înaintea guvernelor, că trebuie să se coalizeze în susţinerea de companii, proiecte şi idei pe care le consideră valoroase. Prin urmare, credem că întregul potenţial al crowdfunding-ului este departe de fi atins şi în anii care urmeză vom asista la o continuă dezvoltare a lui, atât ca şi modele şi forme de manifestare, cât şi ca expansiune spre alte domenii economice.

 

Comentarii

Lasa un comentariu