Blog

iun. 03

Crowdfunding pentru pietele imobiliare de lux

Realty Crowdfunding LLC este un proiect de investiții prin care investitorii pot deține o parte dintr-un  ansambru de vile pe malul mării, în Hampton, SUA. Cu profituri estimate la 20%, Realty Crowdfunding crează o oportunitate extraordinară pentru investitorii care doresc să obțină profit din domeniul imobiliar sau pur și simplu vor să-și diversifice portofoliul. Proiectul este condus de către dezvoltatorii cu experiență și designeri talentați care au avut succes în domeniul imobiliar.

Directorul proiectului Realty Crowdfunding, Richard Gherardi, a declarant: "Suntem incredibil de încântați să anunțăm această nouă afacere. Prin modelul de crowdfunding, care a fost de obicei rezervat pentru start-up-uri, Realty Crowdfunding oferă investitorilor  posibilitatea  de a obține profit.”

Pentru a participa la Realty Crowdfunding, investitorii plătesc un minim de 5.000 dolari într-un fond global. Ciclului de viață al proiectului, de la proiectare, construire până la vânzare are o perioadă estimată între 14 și 18 luni. Realty Crowdfunding și investitorii săi vor deține titlul de proprietate până când aceste construcții sunt vândute . În acel moment, investitorii vor primi procent din profit. Durata minimă a unei investiții este de trei ani, oferind investitorilor posibilitatea de a participa la mai multe proiecte.

http://www.crowdfundinsider.com/2014/05/40707-realty-crowdfunding-llc/

mai. 07

ANALIZA: O istorie a multifinantarii

De Silviu Marian Banila | manager.ro 

Multifinantarea presupune un efort colectiv din partea unor investitori, care socializeaza si finanteaza, de obicei cu ajutorul internetului, diverse proiecte demarate de alti oameni sau companii. Crowdfundingul este utilizat in multe situatii, cum ar fi sustinerea celor afectati de dezastre naturale, jurnalismul cetatenesc, sustinerea unor artisti, campanii politice, finantarea unor start-up-uri, dezvoltarea de programe, de inventii, cercetarea stiintifica si proiectele civice. Crowdfundingul se refera si la finantarea unei companii de catre mai multi investitori, prin mici volume de actiuni (...)

Un "stramos" al crowdfundingului este Prenumeratie sau modelul cu abonament, folosit in secolul 17, pentru tiparirea unor carti. Ca si in cazul crowdfundingului, donatorii aveau anumite beneficii, dupa ce se implicau in proiectele respective. In 1884, Comitetul American pentru Statuia Libertatii a ramas fara bani chiar cand trebuia sa construiasca piedestalul simbolului american. Mogulul media Joseph Pulitzer i-a rugat pe americani sa doneze bani pentru piedestal, in ziarul sau, "New York World". Pulitzer a reusit sa stranga 100.000 dolari in sase luni. Peste 125.000 de persoane au cotizat pentru Statuia Libertatii si cei mai multi au donat maxim un dolar. In 1997, fanii au sustinut un turneu al trupei rock britanice Marillion, in SUA, prin donatii totale de 60.000 dolari, prin intermediul internetului. Ideea a fost pusa in practica fara implicarea trupei, chiar daca Marillion isi finanteaza acum albumele si reclama din multifinantare. Compania americana ArtistShare (2000/2001), "prima platforma de multifinantare", a fost infiintata in 2001, dupa care au aparut site-uri precum EquityNet (2005), Pledgie (2006), Sellaband (2006), IndieGoGo (2008), GiveForward (2008), Kickstarter (2009), RocketHub (2009), Fundly (2009), GoFundMe (2010), Appsplit (2010), Microventures (2010) si Fundageek (2011). De asemenea, micropatronajul este un sistem prin care publicul sustine direct munca unor oameni, prin donatii. Termenul a fost popularizat incepand cu 2005, cand bloggerul Jason Kottke a renuntat la jobul sau de designer web si a scris articole timp de un an, traind doar din donatii. Micropatronajul difera fata de patronajul clasic, permitandu-le mai multor "patroni" sa doneze sume mici de bani, in loc sa beneficieze de un numar mai mic de patroni, care doneaza sume mari. In industria filmului, regizorul si scenaristul independent Mark Tapio Kines a realizat un site pentru filmul sau neterminat, Foreign Correspondents, in 1997. In 1999, reusise deja sa stranga 125.000 dolari, de la cel putin 25 de fani, avand suficienti bani pentru a-si finaliza productia. Franny Armstrong a folosit sistemul de donatii pentru a-si finanta filmul, The Age of Stupid. In cinci ani, intre iunie 2004 si iunie 2009 (luna lansarii filmului), a strans 1,5 milioane lire sterline. Adopt-A-Classroom, infiintat in 1998, este un site de multifinantare pentru educatie. Potrivit Wordspy, prima utilizare a cuvantului "crowdfunding" ii este atribuita lui Michael Sullivan in fundavlog (august 2006). Cel mai de succes proiect de multifinantare de pana acum a fost "Star Citizen", un joc video pe teme spatiale, dezvoltat de Chris Robertson si Cloud Imperium Games, care, in data de 20 ianuarie 2014, a anuntat strangerea a peste 36 milioane dolari, devansand proiectul anterior, Peeble Watch, care a beneficiat de suma-record de 10 milioane dolari. In data de 7 martie 2013, site-ul de crowdfunding Chipin.com a fost inchis de InMobi. In 2013, industria de crowdfunding a valorat 5,1 miliarde dolari (...)

https://ro.stiri.yahoo.com/analiza-o-istorie-multifinantarii-220000300.html

apr. 29

CLUJUL: LA STAT SAU LA PRIVAT?

”Primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Ne spun ceva aceste numere sau e doar statistică?”. La această întrebare au răspuns pentru catcostaclujul.ro câteva persoane cu expertiză:

”Că tot veni vorba de statistici, citeam că peste 70% din angajații unui stat ca Franța sau Anglia îsi derulează activitatea în IMM-uri. Stabilitatea unei economii a oricărui stat este dată de aceste companii locale . Spre deosebire de economiile puternice, în România accentul se pune pe marile corporații multinaționale și pe stat. Dacă ne uităm pe Bursa de Valori București (care ar trebui să fie un barometru al economiei României) observăm că succesul în derularea ofertelor publice inițiale de actiuni l-au avut companiile de stat și nu cele private. Ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă (hotărârea de guvern din primăvara acestui an) au mers către multinaționale și nu către companiile autohtone. Deci cred că numerele enunțate de catcostaclujul.ro, reflectă starea de fapt din economia noastră , dominată de doi jucători importanți STATUL si MULTINATIONALA.” - Mirel Borodi 

http://catcostaclujul.ro/top-20-unde-are-statul-cei-mai-multi-angajati-in-cluj/

http://catcostaclujul.ro/380/

apr. 17

Multifinantare academica

Prima platformă de crowdfunding din mediul universitar românesc, lansată la Cluj

Prima platformă de crowdfunding din mediul universitar românesc, lansată la Cluj

Corespondenta RFI la Cluj, Bianca Pădurean:

“Daţi un leu pentru Ateneu” suna îndemnul sub care, la sfârşitul secolului al XIX-lea societatea civilă a contribuit la construirea Ateneului Român. Însă Internetul schimbă modul de interacţiune dintre oameni, schimbă modelele de business şi face mai uşoară, rapidă şi transparentă, orice acţiune, spune Mirel Borodi, fondatorul primei platforme de crowdfunding din România.

“Este o democratiyare a finanţării, şi astfel, inovarea, arta şi multe alte domenii şi-au găsit fonşuri prin această metodă de finanţare alternativă. Surprinzător sau nu, în ultimii trei ani, sumele atrase astfel s-au dublat anual. Poate şi de aceea, fenomenul de crowdfunding se află, astăzi, în analiză, pe masa Comisiei Europene, în vederea reglemetării şi legiferării”, a declarat Mirel Borodi.

Universitatea Babeş-Bolyai a decis să folosească o astfel de platformă pentru a strânge fonduri necdesare finanţării unor proiecte de interes pentru comunitatea academică. Printre acestea se află recondiţionarea frescei din aula festivă a universităţii, amenajarea unui complex muzeistic, înlocuirea calculatoarelor din bibliotecile UBB, dar şi susţinerea cercetării substitutului de sânge, adică a sângelui artificial. 

Într-o primă fază, UBB urmăreşte colectarea, într-un interval de câteva luni, a câte 10.000 de lei pentru fiecare dintre cele 5 proiecte supuse atenţiei publicului. Cei care vor dori să susţină proiectele UBB, trebuie să îşi  creeze un cont de pe care vor putea, apoi, opera tranzacţiile dorite, cum ar fi plata cu cardul, prin internet banking sau prin ordin de plată. Sunt acceptate donaţii atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane juridice. Iniţiatorii platformei de crowdfunding au subliniat că universităţi de prestigiu din lume utilizează astfel de platforme pentru a-şi finanţa proiectele, iar acest tip de acţiune este o formă evoluată de colectare de fonduri care înlocuieşte sistemul clasic de donaţie cu unul practicat pe scară largă în Statele Unite şi în Uniunea Europeană.

http://www.rfi.ro/stiri-social-49169-prima-platforma-crowdfunding-mediul-universitar-romanesc-lansata-cluj

apr. 17

Este crowdfunding-ul o solutie viabila pentru finantarea jurnalismului independent?

"La dezbatere a fost prezent inițiatorul primei platforme de crowdfunding din România, multifinantare.ro, Mirel Borodi. Acesta a precizat că există trei forme prin care crowdfundering-ul a fost aplicat până în momentul de față în ceea ce privește proiectele media: se dorește finanțarea unui proiect și se oferă o anumită recompensă celui care plătește, fie se cere plătirea unui abonament care oferă posibilitatea vizionării unei serii de articole sau a întregului site (de regulă aici 70% din bani merg către autorii articolelor, iar restul sumei revine ca premiu persoanei care are cel mai bun trafic pe site), fie finanțatorii devin și scriitori."

http://oradecluj.oradestiri.ro/este-crowdfunding-ul-o-solutie-viabila-pentru-finantarea-jurnalismului-independent/?fb_action_ids=10203477147872208&fb_action_types=og.likes&fb_ref=.U0974hoT2tl.like#.U0-FBlWSw-G

apr. 11

Multifinantare pentru proiectele comunitatii academice clujene

Crowdfunding UBB: Reşedinţe de creaţie pentru scriitori români

“Una din modalitățile cele mai prestigioase prin care universitățile cu tradiție din Occident îmbogățesc viața culturală a regiunii/orașului/statului în care se află sunt programele de tip Writers in Residence: universitățile acordă burse de creație unor scriitori prestigioși și încă activi, pentru a-și realiza/ completa un proiect în timp ce locuiesc în campusul universității respective, pe durata bursei. În acest timp, scriitorii participă activ la viața culturală și chiar științifică a universității. După încheierea rezidenței, aportul universității este menționat de aceștia la publicarea proiectului astfel realizat, iar scriitorii rămân între promoterii respectivei universități, prin diverse mijloace. “


Ioana Both propune, pe site-ul de crowdfunding al UBB, un proiect de burse 
referitoare la reşedinţe de creaţie, pe o perioadă de trei luni (octombrie-decembrie sau martie-mai), pentru scriitori români, consacraţi sau în curs de consacrare. Bursele ar urma să fie acordate anual, în urma unui concurs de selecţie. Pentru a susţine proiectul, e nevoie de înregistrare pe crowdfunding @ UBB, iar proiectul poate fi susţinut cu 10 sau 50 de lei. Pentru a fi finanţat, proiectul are nevoie să strângă suma de 13.600 de lei. În condiţiile în care întreaga sumă va fi adunată, UBB ar fi prima universitate din România care ar iniţia un asemenea program de burse, similar unor programe cu tradiţie  ale universităţilor europene sau americane.

apr. 05

Crowdfundingul imobiliar

Comisia Europeană estimează că platformele de crowdfunding din Europa au colectat anul trecut peste 1 miliard de €, în timp ce în anul 2012 aceste sume se ridicau la 735 milioane € și la 445 de milioane € în 2011. Comparativ cu aceste sume generate prin crowdfunding, capitalurile de risc s-au ridicat în 2012 la 7 miliarde €, iar business angels la 660 milioane €.

Există mereu schimbări de paradigmă, ceea ce face ca structurile anterioare să fie depășite. Acest lucru este valabil în multe domenii, inclusiv în cel al afacerilor. Schimbarea fundamentală nu ocolește marii jucători. De fapt, de cele mai multe ori, excesele sau abuzurilor lor sunt cele care declanșează aceste schimbări tectonice. Progresul tehnologic deschide calea pentru a face trecerea mai rapidă și mai fluidă.

Să luăm cazul problemei imobiliare în Statele Unite ale Americii. Criza imobiliară a provocat căderea multor nume mari din capitala SUA și din sectorul bancar, dar aceasta nu înseamnă prăbușirea întregului sistem. Pur și simplu, înseamnă că trebuie, așa cum a spus Lele Milind în cartea sa Crearea pârghiilor strategice, "să se schimbe regulile jocului. Sau chiar jocul însuși".

Cum Crowdfunding-ul imobiliar schimbă regulile

În vechea structură, persoanele fizice investeau în companii imobiliare, de multe ori fără să știe detalii despre aceste proiectele. În noul model de investiții, numit crowdfunding imobiliar, investitorii pot alege un proiect pentru a-l finanta, fără a cumpăra neapărat acțiuni într-o companie anume. În acest mod, deciziile de investiții se iau pe bază de proiecte.

Beneficii pentru investitori

În sistemul tradițional, un investitor poate cumpăra actiuni sau obligatiuni ale unei companii imobiliare. Investitorii se pot aștepta la un randament, sub formă de dobânzi periodice de obligațiuni, sub forma unei creșteri a prețurilor de piață și ca dividende. Prin crowdfunding-ul imobiliar, un proprietar poate oferi randament direct pe proiect. Într-adevăr, acesta funcționează ca un joint-venture cu o bază largă de investitori. Apoi, investitorii pot alege care proiect este mult mai atractiv pentru ei, în funcție de anumite criterii.

De curând, în urma unei campanii de crowdfunding de mare amploare, s-au strâns bani pentru ridicarea unui zgârie-nori la Bogota, capitala Columbiei.

Potrivit www.totb.ro 300.000 de locuitori au donat bani pentru realizarea acestui proiect, propus de compania Prodigy Network, turnul BD Bacatá Downtown, care va avea 66 de etaje. Dezvoltatorii îl numesc ”primul zgârie-nori construit de celebri oameni obișnuiți,” acesta urmând să fie cea mai înaltă clădire a Bogotei.

Pentru a-i convinge pe oameni să doneze suma ce face posibilă ridicarea construcției de 260 de metri, inițiatorii campaniei au găsit o soluție ingenioasă: împărțirea clădirii în mii de părți identice, numite FiDi. Aceste FiDi sunt drepturi de proprietate asupra construcției propriu-zise, a căror valoare este estimată la 20.000 de dolari, pe o perioadă de doi ani. Investitotii primesc sume lunare, conforme cu profitabilitatea clădirii, sume estimate undeva la 10% pe an.


Astfel în crowdfunding imobiliare, investitorii pot să aleagă în care proiect să investească şi nu în ce companie.

Sursa:

http://www.forbes.com/sites/groupthink/2014/02/28/2014-crowdfund-trends-top-20-wall-breakers-of-real-estate-investing/

mar. 21

Inca un sprijin pentru crowdfunding

 Pentru a se adapta schimbărilor din sectorul financiar și pentru că a recunoscut impactul benefic al inovației  asupra economiei naționale, guvernul britanic  a extins lista de investiții eligibile pentru  conturile  ISA utilizate de 24 milioane de englezi, care pot deține acum și fonduri provenite din  împrumuturi de tip P2P.                                                                                                                       

ISA este un cont de economii individual (în engl. Individual savings account) și este de două tipuri: în numerar (în engl. cash ISA) și în titluri de valoare și acțiuni (în engl. Stocks and shares ISA). Dobânda pe economii sau pe investiții nu se impozitează. Impozitul depinde de venitul anual. Cei care câștigă până la 35000 £ pe an din economii și investiții prin intermediul ISA, nu plătesc impozitului de 20 % pe dobânzile aferente. Cei care câștigă peste 35.000 de lire sterline pe an, trebuie să plătească un impozit de 40 % pentru dobânzile obținute.

Guvernul britanic va explora în continuare posibilitatea de a include și alte titluri de creanță pentru platformele de crowdfunding.

 

 

 

 

mar. 14

O piata europeana unica de crowdfunding pentru start-upuri

Există zeci de platforme de crowdfunding pentru startup-uri în Europa. Cele mai multe dintre ele funcționează național dar există si excepții de platforme care au o abordare internațională. Cel puțin doua platforme din UK au anunțat anul trecut intenția de-a se extinde si-n alte țări europene. Nu se poate vorbi astăzi despre o piață unică  europeană de crowdfunding pentru start-up-uri cum nu putem vorbi nici de-o bursă unică europeană. In Statele Unite ale Americii vorbim de doua burse mari  NASDAQ si NYSE in timp ce în Uniunea Europeană  sunt aproximativ 40 de burse. Pana si Romania are doua burse BVB si SIBEX. Desigur putem identifica mai multe motive, începând de la  politicile și reglementările fiscale proprii fiecarui stat  și ajungând la o slabă percepție a fenomenului pe piața europeană. Mai putem vorbi si de faptul că, nu toate serviciile de crowdfunding europene au un model de afaceri inovativ. 

Desigur piața europeană de crowdfunding se  aflată într-o  fază incipientă. Mai mulți experți din industrie au mărturisit că au identificat  numeroase platforme de crowdfunding pentru startup-uri în Europa, dar, de fapt, majoritatea dintre ele sunt afaceri, mai degrabă off-line decât on-line. Acestea folosesc propriile relații și contacte pentru a strânge bani, asemenea unei banci de microinvestiții, organizează evenimente și oferă anumite servicii în relația cu investitorii. Desigur că  este un lucru bun pentru un start-up, dar nu este acesta modelul de  crowdfunding on-line durabil. De fapt aceasta combinatie off-line / on-line nu o întalnim numai în industria de crowdfunding. Startup-urile cu capital de risc,  cele care atrăgeau investitori de tip business angel, au fost în principal, locale (în cele mai multe țări europene, peste 70% din investițiile cu capital de risc sunt locale) și multe țări au sisteme de impozitare care ofera facilitați fiscale  investițiilor directe  interne. De asemenea, programele de finanțare publice naționale pot crea suport în piață pentru anumite tipuri de  business . Deci astăzi nu există o piață reală unică europeană de finanțare.

Ar fi bine să vedem guvernele europene  lucrând împreună pentru a crea o piață mai eficientă de finanțare, care să concureze, cu adevărat, la nivel global. Este timpul pentru a începe dezvoltarea și consolidarea în aceaste piețe a platformelor de crowdfunding pentru start-up-uri extinse și pentru a atinge o masă critică și modele inovative eficiente. În egală măsură, este cel mai bun mod de a dezvolta piața de finanțare a startup-urilor în Europa.

mar. 07

Si Spania reglementeaza crowdfunding-ul

În următoarele săptămâni, guvernul spaniol va discuta propunerea de reglementare a crowdfunding-ului și va cauta să pună la punct un cadru legal specific pentru un fenomen care își face simțită prezența în țară încă din 2010. Spania este una dintre țările europene care nu au stabilit încă  un cadru legal pentru desfășurarea acestui tip de finanțare. Cu toate acestea, conceptul de crowdfunding există deja în Spania, de asemenea, câteva platforme care funcționează cu succes și care au facilitat întâlnirea online între IMM-uri și investitori. Singurul element fundamental ce lipsea era investiția on-line, care era limitată prin lege. Săptămâna trecută, presa spaniolă a anunțat că guvernul a discutat o propunere de proiect de regulament pentru crowdfunding și de creditare de tip peer-to-peer (P2P - de la persoană la persoană). Mai jos sunt principalele puncte propuse:

Startup-urile și IMM-urile vor putea să se finanteze, prin crowdfunding, de la investitori, cu maximum 1.000.000 euro.

Platformele vor avea nevoie de un capital minim de 50.000 euro sau de o asigurare anuală cu o acoperire de 150.000 euro.

Normele propuse indică faptul că platformele de crowdfunding se înregistrează la autoritatea financiară locală, în timp ce portalurile de creditare P2P vor trebui să se înregistreze la Banca Națională.

 Prima ... Precedenta 3 4 5 6 7 Urmatoarea ... Ultima