Blog

iul. 24

La ce, cum si cat poate servi crowdfunding-ul cauzei mass-media?

De Viorel Nistor

Chestiunea fundamentală este dacă publicul trebuie și e bine să se implice financiar în realizarea de produse jurnalistice, iar dacă, da, atunci în ce fel. Înainte de a căuta un răspuns mai elaborat la aceste întrebări, realitatea furnizează, la îndemână, o variantă simplă, convingătoare, imediată și foarte pragmatică. Așa ceva încă nu s-a văzut în mass-media și este o formulă ce îmbină jurnalismul independent cu crowdfunding-ul. Astfel, Newspryng este o platformă englezească de informare, recent lansată, care are drept obiectiv promovarea jurnalismului independent și a  celui colaborativ, trecând prin crowdfunding. Ca și concept, fiecare articol publicat în www.newspryng.co.uk  este prevăzut cu un sistem integrat de donare în josul paginii, astfel încât cititorul are posibilitatea, în premieră absolută,  de a efectua plăti în contul autorului direct și imediat după lecturarea articolului. Scopul acestui sistem este de a permite jurnaliștilor de tip freelancers, pasionați și talentați, să fie recompensați în mod nemijlocit pentru munca lor. Cheia este că se bazează pe venituri de la cititori, renunțând a difuza publicitate pe site, încercând în felul acesta să scape de ceea ce se cheamă „dependența publicitară”, concentrându-se numai și numai pe calitatea articolelor. Această versiune a site-ului are și valoare de test, în paralel, tot printr-o campanie de crowdfunding, găzduită de cunoscuta platformă Indiegogo, fiind în desfășurare un plan de dezvoltare a site-ului și a altor posibilități de plată. Chiar dacă pare, la prima vedere, o formă comercială de a face presă, în fond, acest nou concept se poate dovedi o formulă rapidă, modernă și eficientă, eliberând  actul jurnalistic efectiv de o încărcătură birocratică, instituțională, de multe ori restrictivă și care alterează libertatea de exprimare.

Crowdfunding-ul pe bază de proiect

Crowdfunding-ul este acel procedeu de finanțare prin care banii necesari unei investiții, unei idei, unei inițiative sau unui proiect provin de la o mulțime de oameni în urma unei campanii de promovare realizate, de obicei, prin intermediul rețelelor de socializare. Mulțimea atrasă de acea propunere este informată prin intermediul unui film de prezentare și poate subscrie suma care dorește utilizând platforma de crowdfunding-ul. În schimbul acelor bani și în funcție de cantitatea lor, oamenii, publicul pot să considere că au făcut o donație, pot să primească o recompensă, sunt acceptați la luarea deciziilor sau pot să devină co-proprietari ai afacerii. Cu aplicare în mass-media, crowdfunding-ul pe bază de proiect este urmarea unei inițiative personale, într-o formulă non-profit, prin care cititorii interesați donează diverse sume de bani pentru realizarea unor proiecte jurnalistice punctuale (investigații jurnalistice). Jurnalistul american Greg Palast a inființat o fundație non-profit care strânge fonduri și permite jurnaliștilor care fac aceste anchete să rămână independenți. În aceeași formula a finanțării pe proiecte distincte marile platforme de crowdfunding (cum sunt Indiegogo sai Kickstarter) au reușit să finanțeze anchete serioase, prin strângerea unor sume de sute de mii de dolari. Spre deosebire de cele două mari platforme generaliste de crowdfunding, există și platforme dedicate exclusiv mass-media, cum era și newspryng. Indie Voices, de exemplu, are drept scop îmbunătățirea peisajului media din țările în curs de dezvoltare, finanțând și admițând doar materiale bine documentate, serioase, reprezentative, care să servească de model. Sistemul funcționează și aici pe bază de donații de la „investitorii sociali”, existenți peste tot în lume, dar și prin împrumuturi fără dobândă sau cu dobândă redusă sau prin cumpărarea de acțiuni pentru un anumit proiect media, de exemplu, un film. O altă platformă pentru media este Inkshares, cu o gamă mai largă de articole, dar având în comun concepția privind articolele bine documentate. Prin prezervarea drepturilor de autor, aceste materiale lor fi publicate și în altă parte.

Crowdfunding pe bază de abonament

Finanțarea pe proiect are avantajul uni(ci)tății și al relativei facilități în a convinge publicul, dar are și dezavantaje, cum ar fi cazul campaniilor de presă sau investigațiilor de durată, care nu pot fi acoperite în acest fel. Nevoia de continuitate și de sustenabilitate a fost rezolvată prin introducerea conceptului de abonament plătit de cititori. Este cazul platformei Beacon Reader, ce caută abonați susținători permamenți ai proiectelor jurnalistice. În timp ce un proiect normal de crowdfunding reușește numai dacă este adunată o sumă minimă de bani, o campanie de crowdfunding Beacon Reader reușește în cazul în care un anumit număr de oameni (în mod normal, 25-100), se angajează să plătească 5 dolari pe lună pe o bază continuă, în schimbul unui acces continuu la subiectele site-ului, dar, de asemenea, la toate celelalte articole de pe site. Acest abonament asigură resursele necesare pentru funcționarea întregului site și activitatea întregului colectiv. Cea mai mare parte (70%) din banii de abonamente revin jurnaliștilor, dar o parte sunt rezervați pentru a acorda bonusuri de calitate pentru cele mai citite subiecte. Modelul de finanțare cu abonament a fost îmbrățișat și de Uncorevage, pornind de la marginalizarea crescândă a jurnalismul de investigație și vizează, în mod explicit, site-urile profesionale ale  jurnaliștilor de investigație. Ca și Beacon Reader, scopul acestuia este de a stabili o bază de abonați pentru jurnaliști, dar spre deosebire de acesta, ambiția este de a crea o "redacție deschisă", care oferă o suită de servicii esențiale, cum ar fi soluții  de verificare, de editare, de asistență juridică și tehnologică.

Modelul „cooperativa de credit”

În modelele de crowdfunding discutate până acum, „mulțimea” era concepută ca niște cititori care doresc să susțină financiar jurnalismul de calitate. În cel de-al treilea model propus, publicului îi revine un rol mai important în procesul de producere al materialelor jurnalistice. În cazul platformei Contributoria, statutul de membru conferă mai multe drepturi și posibilități: acela de a obține finanțarea pentru diverse subiecte propuse, de a susține financiar articolele altora și de a oferi sfaturi editoriale celor pe care îi susții financiar. Astfel, organizația creată capătă statutul unei „cooperative de credit”, în care membrii se susțin reciproc, atât financiar, cât și editorial. Subiectele propuse pentru a fi realizate sunt discutate în comun și votate de membrii înainte de a fi date în lucru. Fiecare utilizator al platformei se află într-o dublă ipostază, aceea de beneficiar de finanțare, pentru subiectele proprii, și de furnizor de finanțare, pentru subiectele celorlalți membri. Acest model, într-adevăr unul foarte evoluat, are semnele lui de întrebare, deoarece, dreptul de a deveni membru nefiind îngrădit, platforma va aduna laolaltă jurnaliști, cititori, editori etc. Pe de altă parte, nu e sigur dacă cotizațiile membrilor vor fi suficiente sau vor trebui completate cu sponsorizări externe. Nici colaborarea între membrii platformei, verificarea reciprocă a informațiilor, de exemplu, nu e sigură, căutându-se mijloace de stimulare a acestui tip de colaborare. În aceste date, conceptul Contributoria  are atributele unui experiment.

iun. 20

S-a creat Asociatia Europeana de Equity Crowdfunding

Reprezentanți ai unor platforme de equity crowdfunding (multifinantarea afacerilor) din zece țări ale Uniunii Europene (Austria, Belgia, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Spania și Marea Britanie), s-au întâlnit la Paris, în 23 mai, pentru a discuta despre oportunitățile oferite de această nouă industrie în creștere, care, potrivit Băncii Mondiale, va ajunge la o valoare de peste 92 miliarde dolari până în 2025, dublându-se față de piața actuală.

Reuniunea are loc la propunerea Comisiei Europene, iar operatorii au decis să creeze o asociație europeană de afaceri , în scopul de a dezvolta standardele de transparență și bune practici, a informa utilizatorii (inițiatori de proiecte cat și susținători), a asigura protecția împotriva fraudei și pentru a asigura un mecanism adecvat de rezolvare a reclamațiilor. Potrivit Comisiei Europene, equity  crowdfunding este un instrument financiar nou care poate juca un rol esențial în finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și pentru compensarea deficitului financiar la întreprinderile nou create.

Fondatorii  Asociației Europene de Equity Crowdfunding oferă posibilitatea operatorilor de servicii din Spațiul Economic European de a se alătura asociației în calitate de membri cu drepturi depline. Operatori din Danemarca, Norvegia, Elveția și Suedia, și-au anunțat deja intenția de a se alătura. În majoritatea țărilor din UE, platformele de capital sunt reglementate ca intermediari financiari sub controlul autorităților financiare naționale.

"Suntem foarte mulțumiți de entuziasmul manifestat și suntem siguri că acest grup va crea mai multă valoare pentru părțile interesate și pentru investitori", a declarat, în numele membrilor fondatori, Bruno Schneider Le Saout și Alessandro M. Lerro, doi dintre promotorii acestei inițiative.

http://www.equitycrowdfund.eu/news

iun. 11

Ordonanta de reglementare a crowdfunding-ului in Franta

În 28 mai, Ministrul Finanțelor Publice și Ministrul Economiei din Franța au emis o ordonanță prin care sprijină finanțarea participativă. Această metodă de finanțare, diferită de cea tradițională și de cea bancară, se bazează pe un număr mare de persoane care susțin un proiect. Ordonanța creează un mediu sigur pentru acest tip de finanțare, un cadru legal care pune Franța în fruntea acestui domeniu, asigurând încrederea investitorilor și a creditorilor, necesare pentru a dezvolta finanțarea participativă.

Ordonanța prevede un nou statut pentru investițiile de capital și facilitează finanțarea prin acordarea de acțiuni, platformele de crowdfunding putând să ofere titluri financiare fără a fi obligate să întocmească un prospect. Această nouă finanțare va permite companiilor mici să beneficieze de sprijin din partea mulțimii și permite, de asemenea, persoanelor fizice să finanțeze direct companiile, oferindu-le credit, fără a aduce atingere monopolului bancar.

 În prezent, oamenii care caută bani pentru un anume proiect, îl postează pe o platformă online, care va avea statutul de „intermediar în crowdfunding". Acest statut va fi semnul unui nivel ridicat de protecție a intereselor creditorilor și debitorilor și va fi folosit și de platformele care utilizează sistemul donațiilor. Noul regim de supraveghere a instituțiilor de plată va stabili, de asemenea, un cadru de constrângeri adecvate pentru platformele de afaceri care gestionează fonduri.

http://discours.vie-publique.fr/notices/146001164.html

iun. 03

Crowdfunding pentru pietele imobiliare de lux

Realty Crowdfunding LLC este un proiect de investiții prin care investitorii pot deține o parte dintr-un  ansambru de vile pe malul mării, în Hampton, SUA. Cu profituri estimate la 20%, Realty Crowdfunding crează o oportunitate extraordinară pentru investitorii care doresc să obțină profit din domeniul imobiliar sau pur și simplu vor să-și diversifice portofoliul. Proiectul este condus de către dezvoltatorii cu experiență și designeri talentați care au avut succes în domeniul imobiliar.

Directorul proiectului Realty Crowdfunding, Richard Gherardi, a declarant: "Suntem incredibil de încântați să anunțăm această nouă afacere. Prin modelul de crowdfunding, care a fost de obicei rezervat pentru start-up-uri, Realty Crowdfunding oferă investitorilor  posibilitatea  de a obține profit.”

Pentru a participa la Realty Crowdfunding, investitorii plătesc un minim de 5.000 dolari într-un fond global. Ciclului de viață al proiectului, de la proiectare, construire până la vânzare are o perioadă estimată între 14 și 18 luni. Realty Crowdfunding și investitorii săi vor deține titlul de proprietate până când aceste construcții sunt vândute . În acel moment, investitorii vor primi procent din profit. Durata minimă a unei investiții este de trei ani, oferind investitorilor posibilitatea de a participa la mai multe proiecte.

http://www.crowdfundinsider.com/2014/05/40707-realty-crowdfunding-llc/

mai. 07

ANALIZA: O istorie a multifinantarii

De Silviu Marian Banila | manager.ro 

Multifinantarea presupune un efort colectiv din partea unor investitori, care socializeaza si finanteaza, de obicei cu ajutorul internetului, diverse proiecte demarate de alti oameni sau companii. Crowdfundingul este utilizat in multe situatii, cum ar fi sustinerea celor afectati de dezastre naturale, jurnalismul cetatenesc, sustinerea unor artisti, campanii politice, finantarea unor start-up-uri, dezvoltarea de programe, de inventii, cercetarea stiintifica si proiectele civice. Crowdfundingul se refera si la finantarea unei companii de catre mai multi investitori, prin mici volume de actiuni (...)

Un "stramos" al crowdfundingului este Prenumeratie sau modelul cu abonament, folosit in secolul 17, pentru tiparirea unor carti. Ca si in cazul crowdfundingului, donatorii aveau anumite beneficii, dupa ce se implicau in proiectele respective. In 1884, Comitetul American pentru Statuia Libertatii a ramas fara bani chiar cand trebuia sa construiasca piedestalul simbolului american. Mogulul media Joseph Pulitzer i-a rugat pe americani sa doneze bani pentru piedestal, in ziarul sau, "New York World". Pulitzer a reusit sa stranga 100.000 dolari in sase luni. Peste 125.000 de persoane au cotizat pentru Statuia Libertatii si cei mai multi au donat maxim un dolar. In 1997, fanii au sustinut un turneu al trupei rock britanice Marillion, in SUA, prin donatii totale de 60.000 dolari, prin intermediul internetului. Ideea a fost pusa in practica fara implicarea trupei, chiar daca Marillion isi finanteaza acum albumele si reclama din multifinantare. Compania americana ArtistShare (2000/2001), "prima platforma de multifinantare", a fost infiintata in 2001, dupa care au aparut site-uri precum EquityNet (2005), Pledgie (2006), Sellaband (2006), IndieGoGo (2008), GiveForward (2008), Kickstarter (2009), RocketHub (2009), Fundly (2009), GoFundMe (2010), Appsplit (2010), Microventures (2010) si Fundageek (2011). De asemenea, micropatronajul este un sistem prin care publicul sustine direct munca unor oameni, prin donatii. Termenul a fost popularizat incepand cu 2005, cand bloggerul Jason Kottke a renuntat la jobul sau de designer web si a scris articole timp de un an, traind doar din donatii. Micropatronajul difera fata de patronajul clasic, permitandu-le mai multor "patroni" sa doneze sume mici de bani, in loc sa beneficieze de un numar mai mic de patroni, care doneaza sume mari. In industria filmului, regizorul si scenaristul independent Mark Tapio Kines a realizat un site pentru filmul sau neterminat, Foreign Correspondents, in 1997. In 1999, reusise deja sa stranga 125.000 dolari, de la cel putin 25 de fani, avand suficienti bani pentru a-si finaliza productia. Franny Armstrong a folosit sistemul de donatii pentru a-si finanta filmul, The Age of Stupid. In cinci ani, intre iunie 2004 si iunie 2009 (luna lansarii filmului), a strans 1,5 milioane lire sterline. Adopt-A-Classroom, infiintat in 1998, este un site de multifinantare pentru educatie. Potrivit Wordspy, prima utilizare a cuvantului "crowdfunding" ii este atribuita lui Michael Sullivan in fundavlog (august 2006). Cel mai de succes proiect de multifinantare de pana acum a fost "Star Citizen", un joc video pe teme spatiale, dezvoltat de Chris Robertson si Cloud Imperium Games, care, in data de 20 ianuarie 2014, a anuntat strangerea a peste 36 milioane dolari, devansand proiectul anterior, Peeble Watch, care a beneficiat de suma-record de 10 milioane dolari. In data de 7 martie 2013, site-ul de crowdfunding Chipin.com a fost inchis de InMobi. In 2013, industria de crowdfunding a valorat 5,1 miliarde dolari (...)

https://ro.stiri.yahoo.com/analiza-o-istorie-multifinantarii-220000300.html

apr. 29

CLUJUL: LA STAT SAU LA PRIVAT?

”Primii zece angajatori de stat din Cluj au, împreună, 19.667 salariați, iar primii zece angajatori privați au, cumulat, 14.390 de angajați. Ne spun ceva aceste numere sau e doar statistică?”. La această întrebare au răspuns pentru catcostaclujul.ro câteva persoane cu expertiză:

”Că tot veni vorba de statistici, citeam că peste 70% din angajații unui stat ca Franța sau Anglia îsi derulează activitatea în IMM-uri. Stabilitatea unei economii a oricărui stat este dată de aceste companii locale . Spre deosebire de economiile puternice, în România accentul se pune pe marile corporații multinaționale și pe stat. Dacă ne uităm pe Bursa de Valori București (care ar trebui să fie un barometru al economiei României) observăm că succesul în derularea ofertelor publice inițiale de actiuni l-au avut companiile de stat și nu cele private. Ajutoarele de stat pentru crearea de locuri de muncă (hotărârea de guvern din primăvara acestui an) au mers către multinaționale și nu către companiile autohtone. Deci cred că numerele enunțate de catcostaclujul.ro, reflectă starea de fapt din economia noastră , dominată de doi jucători importanți STATUL si MULTINATIONALA.” - Mirel Borodi 

http://catcostaclujul.ro/top-20-unde-are-statul-cei-mai-multi-angajati-in-cluj/

http://catcostaclujul.ro/380/

apr. 17

Multifinantare academica

Prima platformă de crowdfunding din mediul universitar românesc, lansată la Cluj

Prima platformă de crowdfunding din mediul universitar românesc, lansată la Cluj

Corespondenta RFI la Cluj, Bianca Pădurean:

“Daţi un leu pentru Ateneu” suna îndemnul sub care, la sfârşitul secolului al XIX-lea societatea civilă a contribuit la construirea Ateneului Român. Însă Internetul schimbă modul de interacţiune dintre oameni, schimbă modelele de business şi face mai uşoară, rapidă şi transparentă, orice acţiune, spune Mirel Borodi, fondatorul primei platforme de crowdfunding din România.

“Este o democratiyare a finanţării, şi astfel, inovarea, arta şi multe alte domenii şi-au găsit fonşuri prin această metodă de finanţare alternativă. Surprinzător sau nu, în ultimii trei ani, sumele atrase astfel s-au dublat anual. Poate şi de aceea, fenomenul de crowdfunding se află, astăzi, în analiză, pe masa Comisiei Europene, în vederea reglemetării şi legiferării”, a declarat Mirel Borodi.

Universitatea Babeş-Bolyai a decis să folosească o astfel de platformă pentru a strânge fonduri necdesare finanţării unor proiecte de interes pentru comunitatea academică. Printre acestea se află recondiţionarea frescei din aula festivă a universităţii, amenajarea unui complex muzeistic, înlocuirea calculatoarelor din bibliotecile UBB, dar şi susţinerea cercetării substitutului de sânge, adică a sângelui artificial. 

Într-o primă fază, UBB urmăreşte colectarea, într-un interval de câteva luni, a câte 10.000 de lei pentru fiecare dintre cele 5 proiecte supuse atenţiei publicului. Cei care vor dori să susţină proiectele UBB, trebuie să îşi  creeze un cont de pe care vor putea, apoi, opera tranzacţiile dorite, cum ar fi plata cu cardul, prin internet banking sau prin ordin de plată. Sunt acceptate donaţii atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane juridice. Iniţiatorii platformei de crowdfunding au subliniat că universităţi de prestigiu din lume utilizează astfel de platforme pentru a-şi finanţa proiectele, iar acest tip de acţiune este o formă evoluată de colectare de fonduri care înlocuieşte sistemul clasic de donaţie cu unul practicat pe scară largă în Statele Unite şi în Uniunea Europeană.

http://www.rfi.ro/stiri-social-49169-prima-platforma-crowdfunding-mediul-universitar-romanesc-lansata-cluj

apr. 17

Este crowdfunding-ul o solutie viabila pentru finantarea jurnalismului independent?

"La dezbatere a fost prezent inițiatorul primei platforme de crowdfunding din România, multifinantare.ro, Mirel Borodi. Acesta a precizat că există trei forme prin care crowdfundering-ul a fost aplicat până în momentul de față în ceea ce privește proiectele media: se dorește finanțarea unui proiect și se oferă o anumită recompensă celui care plătește, fie se cere plătirea unui abonament care oferă posibilitatea vizionării unei serii de articole sau a întregului site (de regulă aici 70% din bani merg către autorii articolelor, iar restul sumei revine ca premiu persoanei care are cel mai bun trafic pe site), fie finanțatorii devin și scriitori."

http://oradecluj.oradestiri.ro/este-crowdfunding-ul-o-solutie-viabila-pentru-finantarea-jurnalismului-independent/?fb_action_ids=10203477147872208&fb_action_types=og.likes&fb_ref=.U0974hoT2tl.like#.U0-FBlWSw-G

apr. 11

Multifinantare pentru proiectele comunitatii academice clujene

Crowdfunding UBB: Reşedinţe de creaţie pentru scriitori români

“Una din modalitățile cele mai prestigioase prin care universitățile cu tradiție din Occident îmbogățesc viața culturală a regiunii/orașului/statului în care se află sunt programele de tip Writers in Residence: universitățile acordă burse de creație unor scriitori prestigioși și încă activi, pentru a-și realiza/ completa un proiect în timp ce locuiesc în campusul universității respective, pe durata bursei. În acest timp, scriitorii participă activ la viața culturală și chiar științifică a universității. După încheierea rezidenței, aportul universității este menționat de aceștia la publicarea proiectului astfel realizat, iar scriitorii rămân între promoterii respectivei universități, prin diverse mijloace. “


Ioana Both propune, pe site-ul de crowdfunding al UBB, un proiect de burse 
referitoare la reşedinţe de creaţie, pe o perioadă de trei luni (octombrie-decembrie sau martie-mai), pentru scriitori români, consacraţi sau în curs de consacrare. Bursele ar urma să fie acordate anual, în urma unui concurs de selecţie. Pentru a susţine proiectul, e nevoie de înregistrare pe crowdfunding @ UBB, iar proiectul poate fi susţinut cu 10 sau 50 de lei. Pentru a fi finanţat, proiectul are nevoie să strângă suma de 13.600 de lei. În condiţiile în care întreaga sumă va fi adunată, UBB ar fi prima universitate din România care ar iniţia un asemenea program de burse, similar unor programe cu tradiţie  ale universităţilor europene sau americane.

apr. 05

Crowdfundingul imobiliar

Comisia Europeană estimează că platformele de crowdfunding din Europa au colectat anul trecut peste 1 miliard de €, în timp ce în anul 2012 aceste sume se ridicau la 735 milioane € și la 445 de milioane € în 2011. Comparativ cu aceste sume generate prin crowdfunding, capitalurile de risc s-au ridicat în 2012 la 7 miliarde €, iar business angels la 660 milioane €.

Există mereu schimbări de paradigmă, ceea ce face ca structurile anterioare să fie depășite. Acest lucru este valabil în multe domenii, inclusiv în cel al afacerilor. Schimbarea fundamentală nu ocolește marii jucători. De fapt, de cele mai multe ori, excesele sau abuzurilor lor sunt cele care declanșează aceste schimbări tectonice. Progresul tehnologic deschide calea pentru a face trecerea mai rapidă și mai fluidă.

Să luăm cazul problemei imobiliare în Statele Unite ale Americii. Criza imobiliară a provocat căderea multor nume mari din capitala SUA și din sectorul bancar, dar aceasta nu înseamnă prăbușirea întregului sistem. Pur și simplu, înseamnă că trebuie, așa cum a spus Lele Milind în cartea sa Crearea pârghiilor strategice, "să se schimbe regulile jocului. Sau chiar jocul însuși".

Cum Crowdfunding-ul imobiliar schimbă regulile

În vechea structură, persoanele fizice investeau în companii imobiliare, de multe ori fără să știe detalii despre aceste proiectele. În noul model de investiții, numit crowdfunding imobiliar, investitorii pot alege un proiect pentru a-l finanta, fără a cumpăra neapărat acțiuni într-o companie anume. În acest mod, deciziile de investiții se iau pe bază de proiecte.

Beneficii pentru investitori

În sistemul tradițional, un investitor poate cumpăra actiuni sau obligatiuni ale unei companii imobiliare. Investitorii se pot aștepta la un randament, sub formă de dobânzi periodice de obligațiuni, sub forma unei creșteri a prețurilor de piață și ca dividende. Prin crowdfunding-ul imobiliar, un proprietar poate oferi randament direct pe proiect. Într-adevăr, acesta funcționează ca un joint-venture cu o bază largă de investitori. Apoi, investitorii pot alege care proiect este mult mai atractiv pentru ei, în funcție de anumite criterii.

De curând, în urma unei campanii de crowdfunding de mare amploare, s-au strâns bani pentru ridicarea unui zgârie-nori la Bogota, capitala Columbiei.

Potrivit www.totb.ro 300.000 de locuitori au donat bani pentru realizarea acestui proiect, propus de compania Prodigy Network, turnul BD Bacatá Downtown, care va avea 66 de etaje. Dezvoltatorii îl numesc ”primul zgârie-nori construit de celebri oameni obișnuiți,” acesta urmând să fie cea mai înaltă clădire a Bogotei.

Pentru a-i convinge pe oameni să doneze suma ce face posibilă ridicarea construcției de 260 de metri, inițiatorii campaniei au găsit o soluție ingenioasă: împărțirea clădirii în mii de părți identice, numite FiDi. Aceste FiDi sunt drepturi de proprietate asupra construcției propriu-zise, a căror valoare este estimată la 20.000 de dolari, pe o perioadă de doi ani. Investitotii primesc sume lunare, conforme cu profitabilitatea clădirii, sume estimate undeva la 10% pe an.


Astfel în crowdfunding imobiliare, investitorii pot să aleagă în care proiect să investească şi nu în ce companie.

Sursa:

http://www.forbes.com/sites/groupthink/2014/02/28/2014-crowdfund-trends-top-20-wall-breakers-of-real-estate-investing/

 Prima ... Precedenta 3 4 5 6 7 Urmatoarea ... Ultima