Blog

mar. 04

Tema de business pentr hackeri - harti cu locurile de parcare si afacerile de cartier

Oraşul are nevoie de o hartă de business care să spună ce afacere şi în ce cartier ar fi fezabilă, dar şi de un tablou cu locurile de parcare vacante, în aşa fel încât să nu mai existe suspiciuni că primăria le atribuie în funcţie de pilele şi de relaţiile solicitanţilor. Acestea sunt două dintre cererile venite din partea societăţii civile pentru hackathon-ul organizat la jumătatea lui martie sub egida Clusterului IT.


Administraţia locală a pus la bătaie date publice pentru hackeri talentaţi pentru ca aceştia să aducă aplicaţii noi care să îmbunătăţească serviciile oferite clujenilor. Mirel Borodi, antreprenor şi partener în mai multe companii (Registrul Mioriţa sau Transylvanian Consulting Trust) sublinia, în cadrul unei întâlniri pe tema strategiei primăriei 2014-2020, că oraşul are o serie de lipsuri la capitolul business. Nu există studii care să îţi spună unde este oportun să investeşti, dar nici iniţiative de sprijin din partea administraţiei locale pentru cei care investesc în afaceri locale. Dacă vrei să-ţi deschizi un magazin de cartier, o frizerie sau o spălătorie auto, în momentul actual nu se ştie în ce cartier ar fi oportun să o faci pentru ca afacerea să meargă. Un prim pas ar fi realizarea unei hărţi din autorizaţiile de construire pentru partea de business care să fie publicată pe site-ul primăriei. Acestea nu este singurul minus al oraşului. Clujenii au acuzat în repetate rânduri că funcţionarii primăriei aplică nişte criterii discreţionare la atribuirea abonamentelor pentru locurile de parcare din cartierele oraşului. Un clujean a făcut o propunere primăriei de vizualizare şi acces la parcări prin sistem online pentru ca cetăţenii să nu mai fie nevoiţi să-şi negocieze o parcare în urma unei discuţii cu inspectorul de zonă.


Economistul Lucian Fanea a explicat, într-o sesizare adresată redacţiei ZIUA de CLUJ, că primăria ar trebui să instituie un sistem transparent, astfel încât oricine să poată vizualiza online toate locurile de parcare existente şi pe cele libere.

Consilierii PNL au realizat anul trecut o hartă a gropilor din oraş pentru a ajuta Direcţia Tehnică a primăriei să gândească mult mai bine programul de întreţinere a arterelor din oraş. Acestea sunt câteva dintre lacunele oraşului pe care administraţia locală le-ar putea suplini, apelând şi la ajutorul hackerilor clujeni. Un concurs adresat pasionaţilor de coding din Cluj va avea loc în martie pentru dezvoltarea de aplicaţii utilizând date publice. Andrei Kelemen este director executiv la Cluj IT Cluster şi împreună cu fondatorul asociaţiei Cluj Hub, Cristian Dascălu, organizează o competiţie de dezvoltare de aplicaţii, cu "materia primă" furnizată de primărie. Chiar dacă în Cluj-Napoca au mai fost organizate astfel de competiţii, Kelemen spune că aceasta e prima iniţiativă care utilizează date publice aflate în posesia unei autorităţi publice. După 15 martie organizatorii vor anunţa şi rezultatele competiţiei. De altfel, Dascălu a declarat că susţine realizarea unei hărţi de business a oraşului, pe cartiere, utilizând autorizaţiile de construire eliberate de primărie. Totul va depinde, însă, de creativitatea celor care se vor înscrie în respectiva competiţie - hackathon.

de Luminita Silea, 03 martie 2014, 14:00

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/tema-de-business-pentru-hackeri-harti-cu-locurile-de-parcare-si-afacerile-de-cartier--123900.html

feb. 28

„Scanteia” Festivalul International al crowdfunding-ului, 9-13 aprilie 2014, Jacksonville, Florida

Timp de 5 zile, oameni creativi din toate colțurile lumii vor da viață proiectelor din domeniul artei, al inovației, al muzicii, al științei și tehnologiei. Ei vor prezenta cele mai bune idei pentru șansa de a ajunge la 310.000 dolari din crowdfunding, la 3,25 milioane de dolari investiții de capital și contribuții directe de la mai mult de 150.000 de participanți și susținători de pe tot globul. 

Festivalul „O scânteie” este construit pe ideea că marile creații pot să apară din garaje, mici studiouri și camere de cămin și că singurul lucru care le lipsește este accesul la capital și resurse.

Locuri de desfășurare vor fi peste tot unde se produce „o scânteie”. În cele 5 zile, cei 150.000 de participanți așteptați vor coborî în centrul orașului pentru a vedea diverse inovații în acțiuni demonstrative și de punere în valoarea a proiectelor. Aceste locuri pot fi orice locație care poartă amprenta unei „Scântei”, adică restaurante, clădiri de birouri, supermarket-uri, parcări sau pub-uri. În timpul festivalului, aceste locații devin centre de inovație, unde creatorii își prezintă proiectele participanților. 

feb. 25

Francezii facilitează crowdfunding-ul

Franța trece la fapte în privința dezvoltării afacerilor noi și a finanțării prin metode inovative. Potrivit http://www.lafinancepourtous.com/, există deja un proiect de lege ce face o adevărată reformă în domeniu. Proiectul, ce reglementează modurile alternative de finanțare, permite membrilor rețelelor sociale (internauților) să aleagă care dintre cele trei tipuri de crowfunding vor să susțină, respectiv prin donații, prin împrumuturi sau prin participare la capitalul social al unei societăți. În privința donațiilor, legea franceză permite accesul liber al oricui, fără constrângeri, în schimb, platformele de crowdfunding pot beneficia de facilități și reduceri de taxe. Pe de altă parte, este reglementat noul tip de împrumut, prin care orice persoană fizică poate împrumuta o altă persoană fizică sau juridiă, ceea ce înseamnă o spargere a monopolului deținut de bănci. Astfel, pentru diversificarea riscului, un investitor calificat nu va putea împrumuta mai mult de 1000 euro, dar persoanele fizice nu au un asemenea plafon global. Legea impune condiții clare de transparență, în privința costurilor și taxelor, ca mijloace de sprijin pentru luarea deciziei și de evaluare a riscului. De asemenea, este creat statutul consultantului în crowdfunding, asemănător celui de consultant financiar, ce va intra sub jurisdicția autorității de supraveghere financiară franceze, ca de altfel întreaga activitate. Și procedurile de lucru vor fi simplicate de noua lege. Astfel, pentru fonduri strânse de sub un million de euro, nu este necesară elaborarea unui prospect, fiind suficientă o informare sintetică de câteva pagini. În fine, toate aceste reglementări fac obiectul unei ordonanțe de urgență ce va fi adoptată în luna martie, urmând a intra în vigoare de la 1 iulie 2014. 

feb. 21

Crowdfunding-ul sau multifinanțarea

„Conceptul de crowdfunding s-a născut pe același model, al utilizării mulțimii (crowd) în finanțarea (funding) diferitelor activități umane. După o definiție de tip Wikipedia (enciclopedie rezultată ea însăși printr-un crowdsourcing), crowdfundingul este o tehnică de finanțare a proiectelor media (în general), folosind resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.) desprinsă din crowdsourcing. La baza ei stă ideea a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs. (…) De fapt, un proiect de lege în acest sens se afla, în trimestrul patru al anului 2013, în proces de legiferare atât în SUA, cât și în Uniunea Europeană. Procedura colectării de fonduri este relativ simplă: solicitantul finanțării (persoană, firmă, instituție, ONG) apelează la o platformă de crowdsourcing (rețele sociale, forumuri, twitter) pentru a-și promova un proiect și a procura banii necesari demarării inițiativei sale. Campania de promovare și de strângere de fonduri durează o perioadă determinată, iar dacă se adună banii necesari, proiectul este continuat. Există mai multe tipuri de multifinanțare: când nu se acordă nimic în schimbul banilor primiți (înafara unui mulțumesc, desigur), când se acordă o recompensă materială sau morală și când se atribuie drepturi de proprietate și alte drepturi pentru contributori în schimbul banilor.

Multifinanțarea sau crowfunding-ul în mass-media este de mare actualitate în condițiile crizei resurselor. Ea poate să prolifereze pe un teren favorabil, într-un moment în care media tradiționale și-au pierdut din audiență și credibilitate pe fondul unor derapaje deontologice sau ideologice. Finanțarea unui jurnalism independent, eliberat de sarcini economice și de zgură politică, este o idee care prinde tot mai mult contur, mai ales în rândul tineretului educat, ce privește cu destulă suspiciune vechea presă, uneori prea oscilantă, versatilă și pragmatică. Banii proveniți din rândul publicului doritor de conținut de calitate ar putea fi elementul determinant în relansarea și consolidarea jurnalismului independent pentru întreaga mass-media, un semnal de alarmă pentru „old media” și pentru credibilitatea acesteia. Studiile făcute asupra fenomenului arată că publicul este din ce în ce mai interesat de acele informații care îl ajută să ia decizii și să înțeleagă mai bine lumea în care trăiește. Aceasta explică succesul multifinanțării în presă și rolul activ pe care poate să-l joace în viitor. De asemenea, este de subliniat dinamica interesantă a colectării fondurilor, care sunt deschise tuturor persoanelor ce doresc să se implice în finanțarea unui anume tip de conținut. Pe de altă parte, participarea la proiecte comune în cadrul unei comunități sau microcomunități poate crea un sentiment de solidaritate și apartenență, o dorință de voluntariat, de participare în comun și angajare civică. În al treilea rind, multifinanțarea poate asigura un reglaj necesar între subiectele jurnaliștilor și dorințele publicului, încercând să micșoreze ecartul tot mai evident dintre acestea. Studiile au mai arătat că în cazul crowdfunding-ului, în mod specific, consumatorii preferă știrile utile în viața cotidiană, câtăvreme jurnaliștii au tendința de a se concentra asupra informațiilor de interes general, de afacerile publice, de politică.”

(Fragment din lucrarea Dr. Viorel Nistor - Influența new media asupra documentării jurnalistice și asupra finanțării jurnalismului independent – prezentată la Conferința Internațională Literature, Discours and Multicultural Dialogue 1, noiembrie 2013 Tg. Mureș)

feb. 18

Cum funcționează crowdfunding-ul?

Crowdfunding-ul este pentru:

  • Un antreprenor cu idei de afaceri fezabile
  • Persoana care nu are fondurile necesare pentru a-și finanța  afacerea
  • Compania  care nu poate  accesa un credit bancar (lipsă de garanții)
  • Inițiatorul care nu are la îndemână o altă modalitate de finanțare 
  • Comunitatea care se autofinanțează prin contribuția membrilor ei

Proiectul de crowdfunding se  promovează:

  • Prin postarea pe site-ul platformei de crowdfunding dedicate, cu un film de prezentare
  • Prin mediul on-line, în principal,  prin intermediul rețelelor de socializare, de tip Facebook, Linkedin, Google+, Twitter, YouTube etc.  
  • Prin mass media on-line și prin presa clasică (TV, radio, presă scrisă)

Proiectul descrie modalitatea prin care publicul poate contribui financiar la realizarea proiectului, precizând:

  • Valoarea contribuției unui susținător și recompensele/stimulentele corespunzătoare sumei depuse
  • Suma minimă de colectat pentru ca proiectul să se deruleze și perioada de subscriere
  • Modalitatea de restituire a banilor în cazul în care suma propusă nu este colectată

Acestă formă de finanțare alternativă are avantajul transparenței pentru investitor. 

feb. 14

Franța, America si Crowdfunding-ul

Crowdfunding-ul francez face pasul decisiv

Crowdfunding-ul sau finanțarea participativă, cum spun francezii, a primit un impuls decisiv odată cu vizita lui Francois Hollande în SUA. Prezent, ieri 13 februarie, în Silicon Valley, președintele francez a promis ferm „un nou impuls” finanțării participative prin adoptarea, în regim de urgență, a unei ordonanțe prin care acest instrument de finanțare să devină operațional și eficient. Astfel, potrivit noii legi, un proiect de crowdfunding va putea primi până la un milion de euro prin intermediul platformei de multifinanțare.

http://lelab.europe1.fr/t/dans-la-silicon-valley-francois-hollande-veut-promouvoir-le-crowdfunding-13122

 Crowdfunding-ul a „ridicat” Statuia Libertății

Celebra statuie americană ce străjuiește intrarea în portul New York, un adevărat simbol al SUA, ascunde secrete greu de ghicit. Cum se știe, corpul statuii a fost construit în Franța de ingineri celebri și făcut cadou SUA de către această țară. Ce se știe mai puțin este că soclul statuii, făcut din piatră, a fost construit de americani, prin contribuția financiară comună a cetățenilor țării. Așadar, crowdfunding-ul a „susținut” la propriu vestita „zeiță” americană. 

Crowdfunding-ul a contribuit la construirea Ateneului Român

Si cum azi este 14 februarie,  exact acum 126 de ani, era inaugurat Ateneul Român, un lăcaș simbolic, reprezentativ pentru cultura română. Ce-l face și mai special e faptul că a fost construit prin efortul comun al românilor de rând  printr-un proiect de ... crowdfunding, adică prin contribuția, mai mică sau mai mare, a multora dintre concetățenii noștri . Campania s-a derulat sub lozinca "Dati Un Leu Pentru Ateneu "

feb. 12

De ce crowdfunding?

Crowdfunding-ul este cel mai nou, cel mai modern și cel mai transparent mod de finanțare a proiectelor. Este o modalitate simplă, la îndemână, de tip coparticipativ, prin care diverse tipuri de comunități, de regulă, bine definite, de exemplu, administrative - municipiu, oraș, comună, profesionale – profesori, medici, funcționari, sportivi etc., sau de tip social – elevi, studenți, părinți  sau altele,  pot finanța, fără a recurge la ajutorul nimănui, diferite idei, nevoi, oportunități, în scopul rezolvării unor probleme preocupante și importante pentru  grupul în cauză.

De exemplu: în Cluj-Napoca, o campanie de crowdfunding ar putea susține echipa de fotbal fanion a orașului – U Cluj, să o salveze sau să o preia

În orașul Huedin, crowfunding-ul ar putea să rezolva iluminatul public prin utilizarea energiei verzi (eoliana sau solară)

În Roșia Montană, un crowdfunding extins  în rândul comunității de susținători ar putea fi o soluție pentru salvarea din perspectivă social-economică ale zonei

În orice comună din România, crowdfunding-ul ar putea rezolva problemele comunității (locuri de muncă, utilități, învățământ sau timp liber)

ian. 22

Crowdfunding - o alternativa pentru start-up-uri?

                                                  Autori: Marian Dinu , Country Managing Partner, DLA Piper, si Cristina Bucur , Senior Associate, DLA Piper

Auzim in ultima vreme tot mai des vehiculat conceptul de ''crowdfunding". Intr-o definitie simpla, "crowdfunding-ul" inseamna acea metoda de finantare prin care cei care au nevoie de finantare pentru un proiect se adreseaza publicului, folosind internetul, in special platformele de finantare (sau platforme de crowdfunding).

Platformele de finantare actioneaza ca niste intermediari intre antreprenori si investitori, publicand pe internet campaniile pentru proiecte, inclusiv necesarul de fonduri, scopul proiectului, perioada de colectare a fondurilor si de regula percep un comision in cazul in care proiectul propus a reusit sa atraga fondurile necesare. Proiectele care se finanteaza prin crowdfunding sunt dintre cele mai diverse, mergand de la proiecte sociale, de binefacere, proiecte artistice, dezvoltarea de produse inovatoare, sprijinirea unor companii noi, precum start-upuri in domeniul IT. Mecanismele de finantare sunt si ele diverse si pot lua mai multe forme, de la simple donatii, sponsorizari, recompense (oferirea de produse sau servicii de o valoare mai mica decat contributia), profit-sharing (impartirea profitului obtinut de antreprenor cu cei care au contribuit), imprumuturi, dar si investitii in valori mobiliare (precum actiuni sau obligatiuni). In ceea ce priveste sumele atrase prin crowdfunding per proiect, desi in general vorbim de proiecte care, cel putin intr-o faza initiala, nu au nevoie de sume foarte mari, acestea pot ajunge chiar si la milioane de dolari (cum ar fi cazul unui proiect pentru un film in SUA). De asemenea, sumele pe care le contribuie un investitor sunt de regula mici, crowdfunding-ul implicand colectarea de contributii individuale mici de la un numar foarte mare de investitori.

Pe de o parte, crowdfunding-ul pare o solutie salvatoare pentru diverse proiecte care, neavand acces la sursele traditionale de finantare, nu ar avea sansa unui start-up sau, in cazul unor proiecte deja demarate, a unui sprijin pentru dezvoltare si trecere intr-o alta etapa. In contextul crizei financiare, imprumuturile acordate de banci nu sunt usor accesibile, investitorii de private equity sunt mai prudenti in investitiile realizate, iar pentru a apela la IPOs, o companie trebuie sa fi ajuns la un anumit stadiu astfel incat IPO sa fie o alternativa viabila.

Pe de alta parte, exista ingrijorari legate de riscurile pe care le prezinta aceasta sursa inovatoare de finantare. Riscurile pot fi privite atat din perspectiva celui care propune un proiect (in special protectia drepturilor de proprietate intelectuala, intrucat promovarea proiectului pe o platforma de crowdfunding implica dezvaluirea anumitor detalii despre produs), dar mai ales din perspectiva celor care investesc pe aceste platforme (precum riscul de frauda, publicitate inselatoare a diverselor proiecte, esecul proiectelor finantate, dificultati in identificarea de catre investitori a valorii actiunilor oferite spre vanzare pe platforma de crowdfunding, precum si dificultati in vanzarea subsecventa a actiunilor cumparate initial pe platforma de crowdfunding, intrucat nu exista o piata pentru acestea, etc.).

In acest context, autoritatile de reglementare sunt chemate sa gaseasca acel echilibru - nu usor de realizat - intre a sprijini acest fenomen care promite a stimula spiritul antreprenorial si a diminua riscurile pentru investitori. In SUA, prin JOBS (Jumpstart Our Business Startups) Act s-au introdus reguli pentru astfel de platforme de finantare, iar FINRA (Financial Industry Regulatory Authority) si SEC (Securities and Exchange Comission) au propus norme pentru implementarea acestora. Aceasta preocupare exista si la nivelul Uniunii Europene. In iunie anul acesta, Comisia Europeana a organizat un workshop unde, printre altele, au fost discutate aspecte ale acestui fenomen, privite la nivel european, precum beneficiile si riscurile lui dar si gradul de adecvare al legislatiilor statelor membre pentru a raspunde provocarilor crowdfundingului. Mergand un pas mai departe, Comisia Europeana a lansat o consultare publica (ce se va inchide la 31.12.2013) in incercarea de a explora actiunile care s-ar putea intreprinde la nivelul Uniunii Europene si efectele acestora cu privire la crowdfunding. Sunt luate in considerare inclusiv masuri de "soft law" care ar putea fi introduse pentru a sprijini crowdfunding-ul, de exemplu prin aducerea in atentia publicului a acestei metode de finantare sau coordonarea practicilor nationale in acest domeniu. La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, mentionam ca, in Marea Britanie, autoritatea de reglementare competenta - Financial Conduct Authority (FCA) - a lansat si ea o consultare publica pentru abordarea crowdfunding-ului, iar in Italia, a fost emis deja un act normativ privind crowdfunding-ul care implica emiterea de actiuni.

In Romania, fenomenul este prezent, chiar daca nu a dobandit inca amploarea pe care o are in SUA sau in statele din Vestul Europei. In acest context, consideram utile dezbaterile pe aceasta tema pentru identificarea obstacolelor in dezvoltarea acestei surse alternative de finantare, dar si a riscurilor inerente acesteia. Daca in cazul anumitor mecanisme de finantare prin crowdfunding riscurile nu sunt atat de mari si nu necesita o atentie deosebita (de exemplu, finantarea unui proiect artistic, unde recompensa este o intalnire cu artistii), alta este situatia acelor mecanisme de finantare care implica acordarea de imprumuturi sau investitii in instrumente financiare. Diverse aspecte pot fi luate in discutie in functie de mecanismul de finantare (de exemplu, cerintele legale pentru ofertele publice de valori mobiliare, intermedierea in investitii, acordarea de imprumuturi, prestarea de servicii de plata, etc.). Subliniem mai jos cateva probleme care se pot ridica din perspectiva legislatiei pietei de capital, probleme avute in vedere si de consultarea publica lansata de Comisia Europeana.

In ceea ce priveste cerinta intocmirii si publicarii unui prospect, conform legislatiei din Romania privind piata de capital (care a transpus Directiva privind prospectele publicate atunci cand valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzactionare (Directiva nr. 2003/71/EC)), ofertele publice de vanzare de valori mobiliare pot fi facute doar daca in prealabil a fost publicat un prospect aprobat de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara). Exista insa exceptii de la regula, tinand in principal de valoarea investitiei sau a valorilor mobiliare oferite. Dintre acestea, relevanta in cazul crowdfunding-ului ar fi probabil aceea care priveste o oferta de valori mobiliare a carei valoare totala in Uniunea Europeana este mai mica decat echivalentul in lei a 100.000 euro, care se calculeaza pe o perioada de 12 luni. Pentru a se incadra in aceasta exceptie, societatile care doresc sa ofere public valori mobiliare ar trebui sa aiba in vedere aceasta limita. In plus fata de exceptiile de mai sus, sunt exceptate de la cerinta intocmirii si publicarii unui prospect si ofertele de valori mobiliare adresate la mai putin de 150 de persoane, altele decat investitori calificati, pe stat membru. Aceasta exceptie ar putea fi folosita mai greu, in conditiile in care ofertele lansate pe o platforma de crowdfunding nu au de regula in vedere un anumit numar de investitori.

In functie de natura serviciilor oferite de platformele de finantare, se poate pune de asemenea problema daca platformele de finantare presteaza servicii de investitii financiare, caz in care ar trebui sa fie autorizate ca intermediari si sa respecte regulile prudentiale si pentru conduita pentru prestarea serviciilor de investitii, potrivit cerintelor legislatiei din Romania privind piata de capital (care a transpus Directiva privind pietele de instrumente financiare (Directiva nr. 2004/39/EC - MIFID)). Printre serviciile si activitatile principale de investitii reglementate mentionam: preluarea si transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare; executarea ordinelor in numele clientilor; consultanta pentru investitii; subscrierea de instrumente financiare si/sau plasamentul de instrumente financiare in baza unui angajament ferm; plasamentul de instrumente financiare fara un angajament ferm.

In masura in care platforma de finantare va permite si tranzactionarea valorilor mobiliare cumparate intre investitorii de pe platforma, aceasta ar putea fi considerata un sistem alternativ de tranzactionare (sistem multilateral de tranzactionare), iar constituirea si administrarea acestora sunt supuse cerintelor legislatiei pietei de capital. De exemplu, sistemele alternative de tranzactionare pot fi administrate doar de catre intermediari autorizati sau de catre operatorul de piata. In acest context, mentionam si faptul ca, la nivelul Uniunii Europene, propunerile facute pentru modificarea MIFID se refera inclusiv la introducerea unui concept nou de sistem organizat de tranzactionare - organized trading facility (OTF), care ar trebui sa cuprinda acele sisteme, altele decat pietele reglementate si sistemele multilaterale de tranzactionare, administrate de o firma de investitii sau de un operator de piata in cadrul caruia pot interactiona multiple interese de vanzare si cumparare de instrumente financiare ale unor terte parti, intr-un mod organizat. Operatorul unui OTF ar dispune de o anumita putere discretionara in ceea ce priveste functionarea sistemului.

Aspectele semnalate mai sus sunt doar cateva dintre problemele care ar trebui dezbatute pentru a asigura o dezvoltare a acestei metode de finantare, in primul rand prin clarificarea regulilor care ar trebui respectate de cei care doresc sa administreze platforme de crowdfunding si pentru a proteja totodata investitorii. In conditiile in care internetul este fara granite, Romania ar trebui sa fie la randul ei proactiva in analizarea crowdfunding-ului, luand in considerare si interesul manifestat pentru acest fenomen la nivelul Uniunii Europene.


http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/157145/crowdfunding-o-alternativa-pentru-start-up-uri.html

dec. 11

CONSIDERAŢII PRIVIND SISTEME DE MULTIFINANŢARE PENTRU START-UP-URI DIN DOMENIUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Rezumat: Ideea de a apela la o comunitate de persoane, privite ca şi potenţiali finanţatori, pentru a dezvolta un produs, un proiect sau o afacere, a dus la naşterea sistemelor de multifinanţare de tip crowdfunding.  Acestea, prin intermediul platformelor virtuale, pot concentra efortul colectiv al mai multor persoane de a aloca resurse financiare în reţea  pentru a sprijini proiectele iniţiate de către alte persoane sau organizaţii. Astfel proiectele individuale dar şi cele ale întreprinderilor, generatoare de locuri de muncă, ajung să fie multifinanţate  cu contribuţii mici de la un număr mare de persoane, ca şi formă de finanţare alternativă şi sursă de dezvoltare durabilă. Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea unor consideraţii asupra modurilor de funcţionare ale diverselor sisteme de multifinantare, al contextului economic în care ele sunt pretabile, ale caracteristicilor  lor pozitive şi negative, precum şi aprecieri ale evoluţiei lor în mediul economic românesc.

1. Introducere

Un aspect al conceptului de dezvoltare durabilă urmăreşte să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul: om-mediu economic [1]. Dacă un sistem economic, un sector de activitate sau o companie moare, întotdeauna altceva apare în loc. Economia lumii se transformă şi se adaptează noilor cerinţe determinate de factorii de presiune implicaţi. Micile ateliere, bănci populare, magazine, etc. au dispărut practic din ecosistemul de business, locul lor fiind luat de corporaţii, reţele, etc. Ca şi reacţie, lumea a început să se schimbe într-o direcţie în care valoarea individului să devină mai importantă, având ca efect repoziţionarea omului, ca element principal în ecosistemul economic.

IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei , ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul.

2. Definirea şi funcţionarea sistemelor de crowdfunding

European Crowdfunding Network defineşte crowdfunding-ul ca pe un efort colectiv al mai multor persoane care alocă resurse în reţeaua virtuală pentru a sprijini proiecte iniţiate de către alte persoane sau organizaţii [2]. Astfel, proiectele individuale şi întreprinderile vor fi finanţate cu contribuţii mici de la un număr mare de persoane. Se dă astfel posibilitatea inventatorilor, antreprenorilor şi iniţiatorilor de afaceri să utilizeze reţelele lor sociale pentru a mobiliza capital, pentru a obţine idei, a colecta bani, a inbunataţi produsul sau al promova către potenţialii clienţi. Principalul avantaj al crowdfunding-ului este că finanţatorii sunt, de asemenea, şi posibili clienţi dar şi ambasadori ai proiectului sau ai afacerii pe care o susţin şi vor contribui la promovarea ei prin intermediul reţelelor proprii.

Această formă de finanţare alternativă a afacerilor, pe care am definit-o ca MULTIFINANŢARE (finanţare de la mulţi) utilizează ca unelte de lucru, platforme online dedicate acestui concept. O platformă de crowdfunding on-line serveşte, de obicei, ca un intermediar între titularul proiectului şi finanţatori, conform Fig. 1. Chiar dacă această relaţie diferă de la o platformă la alta şi de la un model de business aplicat la altul, simplificat, ea îndeplineşte câteva criterii, după cum urmează:

-Platformele online permit titularilor de proiecte să-şi încarce în platformă elementele definitorii ale proiectului lor. Unele platforme permit oricărui proiect să ajungă în mediu virtual, în timp ce altele fac o preselecţie a ideilor pe baza unor criterii de evaluare ale fezabilităţii planului.

-După ce proiectul a fost încărcat, având: un plan de afaceri, un filmuleţ scurt de prezentare, o descriere a ideii, nivelul de finanţare, perioada pe care se derulează finanţarea, recompensele oferite susţinătorilor, se trece la promovarea lui în mediul online, utilizând reţelele de socializare. Platforma va colecta direct de la susţinători sumele destinate proiectelor.

-În timpul campaniei de finanţare a proiectului, titularul va utiliza platforma şi ca formă de comunicare, atât cu susţinătorii câştigaţi, cât şi cu cei potenţiali, postând ştiri, noutăţi despre proiect etc.

-Dacă necesarul finanţării este atins în intervalul de timp alocat strângeri de fonduri, titularul proiectului primeşte banii. În cazul în care scopul finanţării nu este atins, majoritatea platformelor rambursează banii înapoi finanţatorilor.

-După finanţarea proiectului unii finanţatorii aleg să rămână implicaţi în strategia de luare a deciziilor şi a derulării afacerii. Sunt situaţii în care vor putea chiar primi drept de vot în afacere. În cele mai multe cazuri, comunicarea între finanţatorii şi proprietarii proiectului va conţinua şi după finanţare.

-Platforma de crowdfunding va aplica, de obicei, un comision de succes din totalul fondurilor colectate. În cazul platformelor prin care, ca recompensă în schimbul banilor primiţi se oferă acţiuni, pe lângă comisionul de succes, mai pot există taxe aferente altor activităţi ca şi: due diligence, indeplinirea unor proceduri sau chiar participarea la capitalul social al companiei. Structura comisioanelor variază semnificativ între modele de afaceri.

Deci, ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a acestor platforme de crowdfunding (multifinanţare). La nivelul acestui an, 2013, numărul acestori tipuri de platforme depăşeşte 500. Impresionant, deasemenea, este creşterea anuală nu atât a numărului, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300%, (conform Crowd Funding Report) cât a sumelor de bani atrase pentru finanţarea proiectelor[4].

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Încă nu putem să vorbim de un fenomen, la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte ca: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri. Mare succes în lume l-a avut finanţarea în domeniile tehnologice şi e foarte probabil ca şi România să urmeze acest trend[5].

3. Metode. Tipuri de crowdfunding.

Deşi există o varietate destul de largă de abordări ale acestui fenomen, structurandu-l, putem defini cinci modele de crowdfunding: donaţie, recompensă, pre-vanzare, creditare şi capital. Vom întâlni, desigur, platforme care vor utiliza modele hibrid de business şi fiind într-o zona unde ideile vin de la mulţi, probabil că inovarea de noi modele va avea loc. Deci, această clasificare trebuie privită ca şi o vedere de ansamblu.


DONAŢII. ONG-urile au folosit acest model pentru a atrage donaţii pentru anumite proiecte de peste zece ani. Spre deosebire de strângerea tradiţională de fonduri, în care colectarea se făcea la comun şi apoi se alocau banii în proiecte după nişte criterii independente de donatori, în cazul crowdfunding-ului, finanţatorii ştiu că banii lor vor fi folosiţi pe un anumit proiect. Ei ştiu exact în ce proiect îşi donează banii, astfel sunt mult mai dispuşi să doneze sume mai mari per persoană. Mai mult, tind să fie mai loiali pe termen lung, mai ales dacă ONG-urile îi vor ţine la curent cu privire la progresele înregistrate de proiect. Principala motivaţie pentru finanţatori este una de natură socială.

RECOMPENSE. Acest model este utilizat de către iniţiatorii de proiecte care doresc să strângă fonduri şi pot oferi recompense care nu sunt de natură financiară (de multe ori de valori mici).Recompensele sunt simbolice, de obicei, mult mai mici ca valoare decât suma obţinută de la fiecare susţinător. Cu toate acestea, percepţia de valoare poate fi mult mai mare, de exemplu, bilete speciale VIP la un spectacol, ca şi o recompensă pentru o donaţie mai mare. O recompensă, în acest context, nu ar trebui să fie înţeleasă ca un semn de apreciere. În general, părţile nu-l consideră ca şi o obligaţie de a furniza bunuri şi nu-l clasifică drept o vânzare.

PRE-VÂNZARE, PRE-COMANDĂ. Modelul este utilizat pentru a realiza un nou produs sau serviciu on-line, adresându-se finanţatorilor care ar putea să fie interesaţi şi dispuşi să plătească în avans. Această campanie de crowdfunding înlocuieşte cercetarea de piaţă tradiţională şi validează cererea, în timp ce furnizează capital de lucru pentru realizarea produsului, desigur dacă campania se încheie cu succes. Motivaţia finanţatorilor de-a participa la aceste campanii de crowdfunding este dorinţa de-a avea produsul sau serviciul, de-al vedea realizat, sau dorinţa de a-l obţine la un preţ de vânzare cu reducere.

CREDITARE, ÎMPRUMUT. Prin acest model, o companie (sau individ) va împrumuta bani de la un grup de oameni, în loc de a imprumuta de la o banca. Rolul platformei poate fi de a acţiona ca un mijlocitor, urmărind atât finanţările cât şi rambursările către creditori sau, punând în contact finanţatorul cu iniţiatorul proiectului când finanţarea este finalizată. Unele platforme sunt axate pe Creditarea Socială, oferind posibilitatea de a fi finanţate proiecte sociale, fără a fi oferită vre-o dobânda în schimb.Altele sunt axate pe Creditarea Peer-to-Peer (P2P), văzută ca un nou şi interesant model de finanţare pentru împrumuturi. Principala diferenţă între platformele de creditare şi cele de crowdfunding P2P, este că creditorii şi debitorii, de obicei, nu se cunosc. Principala motivaţie pentru finanţator este un câştig financiar (mai mare) iar rata dobânzii este calculată în funcţie de factorii de risc. Aceştia sunt analizaţi fie de către platforma P2P, fie de către instituţii independente.Acest model este utilizat de către iniţiatorii de proiect care sunt în căutarea unui împrumut cu o rată a dobânzii mai mică decât cea pe care o poate obţine de la o banca, sau de către iniţiatorii care au insuficiente garanţii pentru împrumut. În creditarea P2P, spre deosebire de băncile tradiţionale, numai banii furnizaţi de finanţatori sunt oferiţi iniţiatorului de proiect, deci împrumutaţi [6]. Similar cu împrumut P2P, există platforme care oferă împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii (Creditarea Peer-to-Business). Această formă de crowdfunding a atras atenţia fondurilor guvernamentale, care o văd ca o formă de co-finanţare.

CAPITAL. Denumit şi crowdinvesting, acest model este folosit atunci când o companie doreşte să atragă fonduri mai degrabă de la un grup decât de la diverşi investitori privaţi, în schimbul unor recompense financiare (acţiuni). Motivaţia finanţatorilor poate varia de la interesul în a investi în proiecte conforme cu propriile lor valori, sau care generează o angajare locală, până la faptul că deţin o bună cunoaştere a proiectului iar prin fondurile alocate şi expertiza adusă, vor genera un proiect de succes.

MODELE HIBRID. Întâlnim şi modelele combinate ale tipurilor de crowdfunding. De exemplu, unele platforme combină modelul de recompensă-pre-vânzare cu modelul de creditare-împrumut. Astfel un procent din finanţarea primită va fi returnată cu dobândă, iar cealaltă parte va fi recompensată cu produse sau servicii.

Un alt hibrid ar fi utilizarea modelului recompensă – pre-vânzare, combinat cu finanţare business angels. În acest caz crowdfunding-ul va fi utilizat pentru validarea produsului pe unele pieţe. Desigur pe lângă modelele menţionate mai sus, există multe variaţii pe aceste teme, care pot fi utilizate. Din cele menţionate, se pot aprecia avantajele şi dezavantajele specifice fiecărei metode, conform tabelului din Tab. 1.

 

Tabel 1. Analiza comparativa a tipurilor de crowdfunding.

Tipuri de crowdfunding

Specificul metodei

Aspecte pozitive

Aspecte negative

Donatie

- nu se ofera recompense in schimbul banilor primiti,

- finanțatorii sustin un anumit proiect si nu o organizatie,

- ajuta la implementarea proiectelor cu valoare etica sau morala,

 - se doneaza sume mai mari decat in forma clasica,

- se creaza loialitate,

- banii se intorc sustinatorilor daca nu e finantat proiectul, in timp ce in forma clasica ei ar fi fost virati spre alte proiecte sociale,

Recompensa imediata

- se ofera  recompense care nu sunt conditionate de implementarea proiectului,

- initiatorul proiectului ar putea primi sumele colectate independent de atingerea sau nu a obiectivului de finantare,

- recompensele sunt simbolice,

- relatia initiator-sustinator nu este de natura comerciala,

-proiectul sustinut ar putea sa nu se realizeze,

Prevanzare

- in schimbul fondurilor obtinute se ofera recompense  generate de proiect (bunuri sau servicii),

- incasari in avans pentru realizarea proiectului,

- se inlocuiește cercetarea de piață tradițională și se validează cererea,

- sustinatorii devin agenti de promovare a produsului,

- produsul sau serviciul ar putea sa nu se ridice la nivelul asteptarilor sustinatorilor,

- nu exista un control asupra termenelor de executie  a proiectului declarate si a livrarii recompenselor,

Creditare-imprumut

- se ofera ca recompense  o dobanda,

- folosita ca  si  cofinantare alaturi de fonduri guvernamentale,

- solutie de finantare pentru companii, persoane sau proiecte sociale,

- rata dobânzii la credit este mai mică decât cea pe care o poate obține de la o bancă,

- ratele de default sunt în medie de sub 1 %,

- rata dobanzii care este calculata in functie de factorii de risc analizati fie de platforma P2P fie de catre institutii independente, poate fi incorecta.

Capital

- in schimbul banilor primiti se ofera actiuni sau obligatiuni corporative,

- castigatoare vor fi atat companiile deschise spre inovare cat si cele care manifesta responsabilitate sociala,

-suport financiar pentru companii intr-o etapa de dezvoltare,

-solutie de finantare pentru start-up-uri,

-crearea de locuri de munca,

- nu exista inca un cadru legislativ de functionare,

- risc de faliment, in special la start-up-uri,

- majoritatea proiectelor finantate nu vor avea valori mari (zeci pana la sute de mii de euro).

 4. Concluzii

 Din cele prezentate se poate trage concluzia că perspectivele crowdfunding-ului, s-au înrădăcinat cu succes prin intermediul computerului, într-un amestec de motivaţii intrinseci, sociale şi financiare. Acest sistem nu vine să înlocuiască serviciile financiare consacrate, ci vine să completeze şi să sprijine infrastructurile investiţionale existente sau aflate în fazele incipiente de dezvoltare. Pentru antreprenoriat, poate oferi perspectivele pe care alte posibilităţi de finanţare nu le oferă în aceeaşi măsură şi care includ: validarea caracteristicilor produsului, segmentarea preţurilor şi a cererii, precum şi pre-vânzări şi pre-comenzi şi toate aceastea, fără a genera costuri suplimentare [7]. Oamenii încep să-şi dea seama că o economie trebuie să se bazeze pe companiile si intreprinderile care produc acolo bunuri şi servicii, iar o populaţie sănătoasă este una activă, creativă şi inventivă. Din această perspectiva oamenii au înţeles, poate înaintea guvernelor, că trebuie să se coalizeze în susţinerea de companii, proiecte şi idei pe care le consideră valoroase. Prin urmare, credem că întregul potenţial al crowdfunding-ului este departe de fi atins şi în anii care urmeză vom asista la o continuă dezvoltare a lui, atât ca şi modele şi forme de manifestare, cât şi ca expansiune spre alte domenii economice.

 

nov. 12

CROWDFUNDING-UL (MULTIFINAŢAREA) - NOUA METODĂ ALTERNATIVĂ DE FINANŢARE

                                     Era în care intrăm va fi cu adevarat ERA MULŢIMILOR (Gustave Le Bon)

 Consideraţii generale privind crowdfunding-ul (multifinanţarea)   

În contextul economic actual, unul din cele mai promiţătoare instrumente pentru a sprijini creşterea economică, creearea de locuri de muncă şi inovaţia este crowdfunding-ul, metodă alternativă de finanţare a unor proiecte, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs, folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.), prin intermediul cărora se întâlneşte oferta cu cererea de capital.Într-o primă clasificare, având drept criteriu modul direct sau indirect de abordare a potenţialilor investitori, crowdfunding-ul cunoaşte doua forme de realizare: prima presupune abordarea directă, în mod privat, prin mijloace juridice precum donaţia, sponsorizarea, recompensa, pre-vânzarea, cota parte din profit; ce-a de a doua modalitate se realizează indirect, concretizăndu-se în una din următoarele operaţiuni juridice: împrumutul sau creditarea directă cu percepere de dobândă, cunoscută sub denumirea de “peer-to-peer lending”, sau ofertă de valori mobiliare sub forma de acţiuni ori obligaţiuni. Pe de altă parte, reţeaua europeană de multifinanţare[1] identifică patru tipuri principale de crowdfunding: donaţia, recompensa, împrumutul, crowdfunding-ul de capital.

SUA, pionierul crowdfunding-ului

Pionierul acestei surse alternative de finanţare este SUA. Sub aspect legislativ procesul a debutat prin adoptarea în aprilie 2012 a JOBS Act (Jumpstart Our BusinessStart-ups[2]) care a lărgit paleta surselor alternative de finanţare.

Anul acesta, pe data de 23 octombrie, Comisia pentru Valori Mobiliare şi Schimb (SEC), autoritatea competentă în domeniu pe teritoriul SUA, a adoptat reglementarea crowdfunding-ului de capital[3], urmărindu-se ca prin această măsură să li se ofere în special start-upurilor şi firmelor mici posibilitatea de a se finanţa prin intermediul internet-ului, precum şi de a de a permite investitorilor să cumpere acţiuni în cadrul unor companii via internet apelând la platformele de multifinaţare. Propunerea legislativă este deschisa discuţiilor publice timp de 90 de zile, după trecerea termenului SEC urmând a implementa noile reguli, considerate istorice in domeniul multifinanţării. Prin noul text de lege se reglementează o nouă entitate financiară, numită “portal de multifinaţare”[4], un website care va avea rolul de a pune în legătură investitorii cu societăţile nou create aflate în căutare de capital, funcţionarea noii entităţi fiind condiţionată de aprobarea SEC.

Elemente definitorii sunt: creşterea plafonului unei oferte derulată de o companie la 1.000.000 $ pe an, instaurarea obligaţiei de audit şi de furnizare de informaţii suplimentare către SEC în sarcina companiilor care strâng sume mai mari de 500.000 $, investitorii care au un venit net anual sub 100.000 $ sunt limitaţi la un plafon maxim de investire de 2.000 $ sau 5% din venitul anual ori valoarea netă în fiecare an, companiilor care derulează oferte de crowdfunding le incumbă obligaţia de a transmite anual raportări la SEC, companiile care cad sub incidenţa reglementărilor privind crowdfunding-ul trebuie să întocmească documente juridice conform noilor cerinţe şi să furnizeze informaţii utile pentru investitori, proiectele de crowdfunding trebuie derulate prin intermediul unor portalurile online de multifinanţare, înregistrate la SEC, prin utilizarea conturilor escrow, instaurarea unei clauze de inalienabilitate potrivit căreia acţiunile achiziţionate prin aceste portaluri trebuie păstrate în portofoliu cel puţin un an.

 Legiferarea multifinanţării la nivelul UE                                                                                              

Crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare şi la nivelul instituţiilor UE, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre. Pe plan legislativ, la data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie[5]. Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO. Totodată, problema reglementării la nivel de UE este abordată şi de reţeaua europeană de multifinanţare care derulează în prezent un program de autoreglementare a domeniului prin crearea unui cod de guvernanţă corporativă privind transparenţa operaţiunilor, controlul financiar, mecanismele de securizare a plăţilor electronice şi funcţionalitatea platformelor.

De lege ferenda. Reglementarea crowdfunding-ului în România

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen. În momentul de faţă nu se poate vorbi încă de un fenomen al crowdfunding-ului la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte precum: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri, mai ales în contextul în care, la nivel global un succes răsunător în acest sens l-a înregistrat finanţarea în domeniile tehnologice, existând şanse mari ca şi ţara noastră să urmeze cât de curând acest trend. De lege ferenda, având în vedere situaţia de facto caracterizată printr-un trend asccendent a apelării la crowdfunding în scopul finanţării precum şi tendinţa de legiferare a acestuia la nivelul SUA şi UE, se impune adoptarea unui text de lege de sine stătător incident în materie şi în dreptul intern, care să cuprindă norme, reguli clare, privind organizarea şi funcţionarea crowdfunding-ului în România. Prin instaurarea unui cadru legislativ s-ar reuşi susţinerea crowdfunding-ului şi asigurarea protecţiei investitorilor precum şi dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător.

'Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create, în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici, este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat, crowdfunding-ul are nevoie de a exista o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu''Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create, în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici, este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat, crowdfunding-ul are nevoie de a exista o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu'

Autori: Anca Avram,  Mirel Borodi

             

[1] The European Crowdfunding Network (ECN)

[2] Actul poate fi consultat pe http://www.gpo.gov

[3] Reglementat sub denumirea de equity crowdfunding

[4] Definit prin secţiunea 3(a)(80) din Exchange Act - http://www.sec.gov

[5] Propunerea poate fi consultată pe http://europa.eu

 Prima ... Precedenta 4 5 6 7 8 Urmatoarea