Blog

mar. 14

O piata europeana unica de crowdfunding pentru start-upuri

Există zeci de platforme de crowdfunding pentru startup-uri în Europa. Cele mai multe dintre ele funcționează național dar există si excepții de platforme care au o abordare internațională. Cel puțin doua platforme din UK au anunțat anul trecut intenția de-a se extinde si-n alte țări europene. Nu se poate vorbi astăzi despre o piață unică  europeană de crowdfunding pentru start-up-uri cum nu putem vorbi nici de-o bursă unică europeană. In Statele Unite ale Americii vorbim de doua burse mari  NASDAQ si NYSE in timp ce în Uniunea Europeană  sunt aproximativ 40 de burse. Pana si Romania are doua burse BVB si SIBEX. Desigur putem identifica mai multe motive, începând de la  politicile și reglementările fiscale proprii fiecarui stat  și ajungând la o slabă percepție a fenomenului pe piața europeană. Mai putem vorbi si de faptul că, nu toate serviciile de crowdfunding europene au un model de afaceri inovativ. 

Desigur piața europeană de crowdfunding se  aflată într-o  fază incipientă. Mai mulți experți din industrie au mărturisit că au identificat  numeroase platforme de crowdfunding pentru startup-uri în Europa, dar, de fapt, majoritatea dintre ele sunt afaceri, mai degrabă off-line decât on-line. Acestea folosesc propriile relații și contacte pentru a strânge bani, asemenea unei banci de microinvestiții, organizează evenimente și oferă anumite servicii în relația cu investitorii. Desigur că  este un lucru bun pentru un start-up, dar nu este acesta modelul de  crowdfunding on-line durabil. De fapt aceasta combinatie off-line / on-line nu o întalnim numai în industria de crowdfunding. Startup-urile cu capital de risc,  cele care atrăgeau investitori de tip business angel, au fost în principal, locale (în cele mai multe țări europene, peste 70% din investițiile cu capital de risc sunt locale) și multe țări au sisteme de impozitare care ofera facilitați fiscale  investițiilor directe  interne. De asemenea, programele de finanțare publice naționale pot crea suport în piață pentru anumite tipuri de  business . Deci astăzi nu există o piață reală unică europeană de finanțare.

Ar fi bine să vedem guvernele europene  lucrând împreună pentru a crea o piață mai eficientă de finanțare, care să concureze, cu adevărat, la nivel global. Este timpul pentru a începe dezvoltarea și consolidarea în aceaste piețe a platformelor de crowdfunding pentru start-up-uri extinse și pentru a atinge o masă critică și modele inovative eficiente. În egală măsură, este cel mai bun mod de a dezvolta piața de finanțare a startup-urilor în Europa.

mar. 07

Si Spania reglementeaza crowdfunding-ul

În următoarele săptămâni, guvernul spaniol va discuta propunerea de reglementare a crowdfunding-ului și va cauta să pună la punct un cadru legal specific pentru un fenomen care își face simțită prezența în țară încă din 2010. Spania este una dintre țările europene care nu au stabilit încă  un cadru legal pentru desfășurarea acestui tip de finanțare. Cu toate acestea, conceptul de crowdfunding există deja în Spania, de asemenea, câteva platforme care funcționează cu succes și care au facilitat întâlnirea online între IMM-uri și investitori. Singurul element fundamental ce lipsea era investiția on-line, care era limitată prin lege. Săptămâna trecută, presa spaniolă a anunțat că guvernul a discutat o propunere de proiect de regulament pentru crowdfunding și de creditare de tip peer-to-peer (P2P - de la persoană la persoană). Mai jos sunt principalele puncte propuse:

Startup-urile și IMM-urile vor putea să se finanteze, prin crowdfunding, de la investitori, cu maximum 1.000.000 euro.

Platformele vor avea nevoie de un capital minim de 50.000 euro sau de o asigurare anuală cu o acoperire de 150.000 euro.

Normele propuse indică faptul că platformele de crowdfunding se înregistrează la autoritatea financiară locală, în timp ce portalurile de creditare P2P vor trebui să se înregistreze la Banca Națională.

mar. 04

Tema de business pentr hackeri - harti cu locurile de parcare si afacerile de cartier

Oraşul are nevoie de o hartă de business care să spună ce afacere şi în ce cartier ar fi fezabilă, dar şi de un tablou cu locurile de parcare vacante, în aşa fel încât să nu mai existe suspiciuni că primăria le atribuie în funcţie de pilele şi de relaţiile solicitanţilor. Acestea sunt două dintre cererile venite din partea societăţii civile pentru hackathon-ul organizat la jumătatea lui martie sub egida Clusterului IT.


Administraţia locală a pus la bătaie date publice pentru hackeri talentaţi pentru ca aceştia să aducă aplicaţii noi care să îmbunătăţească serviciile oferite clujenilor. Mirel Borodi, antreprenor şi partener în mai multe companii (Registrul Mioriţa sau Transylvanian Consulting Trust) sublinia, în cadrul unei întâlniri pe tema strategiei primăriei 2014-2020, că oraşul are o serie de lipsuri la capitolul business. Nu există studii care să îţi spună unde este oportun să investeşti, dar nici iniţiative de sprijin din partea administraţiei locale pentru cei care investesc în afaceri locale. Dacă vrei să-ţi deschizi un magazin de cartier, o frizerie sau o spălătorie auto, în momentul actual nu se ştie în ce cartier ar fi oportun să o faci pentru ca afacerea să meargă. Un prim pas ar fi realizarea unei hărţi din autorizaţiile de construire pentru partea de business care să fie publicată pe site-ul primăriei. Acestea nu este singurul minus al oraşului. Clujenii au acuzat în repetate rânduri că funcţionarii primăriei aplică nişte criterii discreţionare la atribuirea abonamentelor pentru locurile de parcare din cartierele oraşului. Un clujean a făcut o propunere primăriei de vizualizare şi acces la parcări prin sistem online pentru ca cetăţenii să nu mai fie nevoiţi să-şi negocieze o parcare în urma unei discuţii cu inspectorul de zonă.


Economistul Lucian Fanea a explicat, într-o sesizare adresată redacţiei ZIUA de CLUJ, că primăria ar trebui să instituie un sistem transparent, astfel încât oricine să poată vizualiza online toate locurile de parcare existente şi pe cele libere.

Consilierii PNL au realizat anul trecut o hartă a gropilor din oraş pentru a ajuta Direcţia Tehnică a primăriei să gândească mult mai bine programul de întreţinere a arterelor din oraş. Acestea sunt câteva dintre lacunele oraşului pe care administraţia locală le-ar putea suplini, apelând şi la ajutorul hackerilor clujeni. Un concurs adresat pasionaţilor de coding din Cluj va avea loc în martie pentru dezvoltarea de aplicaţii utilizând date publice. Andrei Kelemen este director executiv la Cluj IT Cluster şi împreună cu fondatorul asociaţiei Cluj Hub, Cristian Dascălu, organizează o competiţie de dezvoltare de aplicaţii, cu "materia primă" furnizată de primărie. Chiar dacă în Cluj-Napoca au mai fost organizate astfel de competiţii, Kelemen spune că aceasta e prima iniţiativă care utilizează date publice aflate în posesia unei autorităţi publice. După 15 martie organizatorii vor anunţa şi rezultatele competiţiei. De altfel, Dascălu a declarat că susţine realizarea unei hărţi de business a oraşului, pe cartiere, utilizând autorizaţiile de construire eliberate de primărie. Totul va depinde, însă, de creativitatea celor care se vor înscrie în respectiva competiţie - hackathon.

de Luminita Silea, 03 martie 2014, 14:00

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/tema-de-business-pentru-hackeri-harti-cu-locurile-de-parcare-si-afacerile-de-cartier--123900.html

feb. 28

„Scanteia” Festivalul International al crowdfunding-ului, 9-13 aprilie 2014, Jacksonville, Florida

Timp de 5 zile, oameni creativi din toate colțurile lumii vor da viață proiectelor din domeniul artei, al inovației, al muzicii, al științei și tehnologiei. Ei vor prezenta cele mai bune idei pentru șansa de a ajunge la 310.000 dolari din crowdfunding, la 3,25 milioane de dolari investiții de capital și contribuții directe de la mai mult de 150.000 de participanți și susținători de pe tot globul. 

Festivalul „O scânteie” este construit pe ideea că marile creații pot să apară din garaje, mici studiouri și camere de cămin și că singurul lucru care le lipsește este accesul la capital și resurse.

Locuri de desfășurare vor fi peste tot unde se produce „o scânteie”. În cele 5 zile, cei 150.000 de participanți așteptați vor coborî în centrul orașului pentru a vedea diverse inovații în acțiuni demonstrative și de punere în valoarea a proiectelor. Aceste locuri pot fi orice locație care poartă amprenta unei „Scântei”, adică restaurante, clădiri de birouri, supermarket-uri, parcări sau pub-uri. În timpul festivalului, aceste locații devin centre de inovație, unde creatorii își prezintă proiectele participanților. 

feb. 25

Francezii facilitează crowdfunding-ul

Franța trece la fapte în privința dezvoltării afacerilor noi și a finanțării prin metode inovative. Potrivit http://www.lafinancepourtous.com/, există deja un proiect de lege ce face o adevărată reformă în domeniu. Proiectul, ce reglementează modurile alternative de finanțare, permite membrilor rețelelor sociale (internauților) să aleagă care dintre cele trei tipuri de crowfunding vor să susțină, respectiv prin donații, prin împrumuturi sau prin participare la capitalul social al unei societăți. În privința donațiilor, legea franceză permite accesul liber al oricui, fără constrângeri, în schimb, platformele de crowdfunding pot beneficia de facilități și reduceri de taxe. Pe de altă parte, este reglementat noul tip de împrumut, prin care orice persoană fizică poate împrumuta o altă persoană fizică sau juridiă, ceea ce înseamnă o spargere a monopolului deținut de bănci. Astfel, pentru diversificarea riscului, un investitor calificat nu va putea împrumuta mai mult de 1000 euro, dar persoanele fizice nu au un asemenea plafon global. Legea impune condiții clare de transparență, în privința costurilor și taxelor, ca mijloace de sprijin pentru luarea deciziei și de evaluare a riscului. De asemenea, este creat statutul consultantului în crowdfunding, asemănător celui de consultant financiar, ce va intra sub jurisdicția autorității de supraveghere financiară franceze, ca de altfel întreaga activitate. Și procedurile de lucru vor fi simplicate de noua lege. Astfel, pentru fonduri strânse de sub un million de euro, nu este necesară elaborarea unui prospect, fiind suficientă o informare sintetică de câteva pagini. În fine, toate aceste reglementări fac obiectul unei ordonanțe de urgență ce va fi adoptată în luna martie, urmând a intra în vigoare de la 1 iulie 2014. 

feb. 21

Crowdfunding-ul sau multifinanțarea

„Conceptul de crowdfunding s-a născut pe același model, al utilizării mulțimii (crowd) în finanțarea (funding) diferitelor activități umane. După o definiție de tip Wikipedia (enciclopedie rezultată ea însăși printr-un crowdsourcing), crowdfundingul este o tehnică de finanțare a proiectelor media (în general), folosind resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.) desprinsă din crowdsourcing. La baza ei stă ideea a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs. (…) De fapt, un proiect de lege în acest sens se afla, în trimestrul patru al anului 2013, în proces de legiferare atât în SUA, cât și în Uniunea Europeană. Procedura colectării de fonduri este relativ simplă: solicitantul finanțării (persoană, firmă, instituție, ONG) apelează la o platformă de crowdsourcing (rețele sociale, forumuri, twitter) pentru a-și promova un proiect și a procura banii necesari demarării inițiativei sale. Campania de promovare și de strângere de fonduri durează o perioadă determinată, iar dacă se adună banii necesari, proiectul este continuat. Există mai multe tipuri de multifinanțare: când nu se acordă nimic în schimbul banilor primiți (înafara unui mulțumesc, desigur), când se acordă o recompensă materială sau morală și când se atribuie drepturi de proprietate și alte drepturi pentru contributori în schimbul banilor.

Multifinanțarea sau crowfunding-ul în mass-media este de mare actualitate în condițiile crizei resurselor. Ea poate să prolifereze pe un teren favorabil, într-un moment în care media tradiționale și-au pierdut din audiență și credibilitate pe fondul unor derapaje deontologice sau ideologice. Finanțarea unui jurnalism independent, eliberat de sarcini economice și de zgură politică, este o idee care prinde tot mai mult contur, mai ales în rândul tineretului educat, ce privește cu destulă suspiciune vechea presă, uneori prea oscilantă, versatilă și pragmatică. Banii proveniți din rândul publicului doritor de conținut de calitate ar putea fi elementul determinant în relansarea și consolidarea jurnalismului independent pentru întreaga mass-media, un semnal de alarmă pentru „old media” și pentru credibilitatea acesteia. Studiile făcute asupra fenomenului arată că publicul este din ce în ce mai interesat de acele informații care îl ajută să ia decizii și să înțeleagă mai bine lumea în care trăiește. Aceasta explică succesul multifinanțării în presă și rolul activ pe care poate să-l joace în viitor. De asemenea, este de subliniat dinamica interesantă a colectării fondurilor, care sunt deschise tuturor persoanelor ce doresc să se implice în finanțarea unui anume tip de conținut. Pe de altă parte, participarea la proiecte comune în cadrul unei comunități sau microcomunități poate crea un sentiment de solidaritate și apartenență, o dorință de voluntariat, de participare în comun și angajare civică. În al treilea rind, multifinanțarea poate asigura un reglaj necesar între subiectele jurnaliștilor și dorințele publicului, încercând să micșoreze ecartul tot mai evident dintre acestea. Studiile au mai arătat că în cazul crowdfunding-ului, în mod specific, consumatorii preferă știrile utile în viața cotidiană, câtăvreme jurnaliștii au tendința de a se concentra asupra informațiilor de interes general, de afacerile publice, de politică.”

(Fragment din lucrarea Dr. Viorel Nistor - Influența new media asupra documentării jurnalistice și asupra finanțării jurnalismului independent – prezentată la Conferința Internațională Literature, Discours and Multicultural Dialogue 1, noiembrie 2013 Tg. Mureș)

feb. 18

Cum funcționează crowdfunding-ul?

Crowdfunding-ul este pentru:

  • Un antreprenor cu idei de afaceri fezabile
  • Persoana care nu are fondurile necesare pentru a-și finanța  afacerea
  • Compania  care nu poate  accesa un credit bancar (lipsă de garanții)
  • Inițiatorul care nu are la îndemână o altă modalitate de finanțare 
  • Comunitatea care se autofinanțează prin contribuția membrilor ei

Proiectul de crowdfunding se  promovează:

  • Prin postarea pe site-ul platformei de crowdfunding dedicate, cu un film de prezentare
  • Prin mediul on-line, în principal,  prin intermediul rețelelor de socializare, de tip Facebook, Linkedin, Google+, Twitter, YouTube etc.  
  • Prin mass media on-line și prin presa clasică (TV, radio, presă scrisă)

Proiectul descrie modalitatea prin care publicul poate contribui financiar la realizarea proiectului, precizând:

  • Valoarea contribuției unui susținător și recompensele/stimulentele corespunzătoare sumei depuse
  • Suma minimă de colectat pentru ca proiectul să se deruleze și perioada de subscriere
  • Modalitatea de restituire a banilor în cazul în care suma propusă nu este colectată

Acestă formă de finanțare alternativă are avantajul transparenței pentru investitor. 

feb. 14

Franța, America si Crowdfunding-ul

Crowdfunding-ul francez face pasul decisiv

Crowdfunding-ul sau finanțarea participativă, cum spun francezii, a primit un impuls decisiv odată cu vizita lui Francois Hollande în SUA. Prezent, ieri 13 februarie, în Silicon Valley, președintele francez a promis ferm „un nou impuls” finanțării participative prin adoptarea, în regim de urgență, a unei ordonanțe prin care acest instrument de finanțare să devină operațional și eficient. Astfel, potrivit noii legi, un proiect de crowdfunding va putea primi până la un milion de euro prin intermediul platformei de multifinanțare.

http://lelab.europe1.fr/t/dans-la-silicon-valley-francois-hollande-veut-promouvoir-le-crowdfunding-13122

 Crowdfunding-ul a „ridicat” Statuia Libertății

Celebra statuie americană ce străjuiește intrarea în portul New York, un adevărat simbol al SUA, ascunde secrete greu de ghicit. Cum se știe, corpul statuii a fost construit în Franța de ingineri celebri și făcut cadou SUA de către această țară. Ce se știe mai puțin este că soclul statuii, făcut din piatră, a fost construit de americani, prin contribuția financiară comună a cetățenilor țării. Așadar, crowdfunding-ul a „susținut” la propriu vestita „zeiță” americană. 

Crowdfunding-ul a contribuit la construirea Ateneului Român

Si cum azi este 14 februarie,  exact acum 126 de ani, era inaugurat Ateneul Român, un lăcaș simbolic, reprezentativ pentru cultura română. Ce-l face și mai special e faptul că a fost construit prin efortul comun al românilor de rând  printr-un proiect de ... crowdfunding, adică prin contribuția, mai mică sau mai mare, a multora dintre concetățenii noștri . Campania s-a derulat sub lozinca "Dati Un Leu Pentru Ateneu "

feb. 12

De ce crowdfunding?

Crowdfunding-ul este cel mai nou, cel mai modern și cel mai transparent mod de finanțare a proiectelor. Este o modalitate simplă, la îndemână, de tip coparticipativ, prin care diverse tipuri de comunități, de regulă, bine definite, de exemplu, administrative - municipiu, oraș, comună, profesionale – profesori, medici, funcționari, sportivi etc., sau de tip social – elevi, studenți, părinți  sau altele,  pot finanța, fără a recurge la ajutorul nimănui, diferite idei, nevoi, oportunități, în scopul rezolvării unor probleme preocupante și importante pentru  grupul în cauză.

De exemplu: în Cluj-Napoca, o campanie de crowdfunding ar putea susține echipa de fotbal fanion a orașului – U Cluj, să o salveze sau să o preia

În orașul Huedin, crowfunding-ul ar putea să rezolva iluminatul public prin utilizarea energiei verzi (eoliana sau solară)

În Roșia Montană, un crowdfunding extins  în rândul comunității de susținători ar putea fi o soluție pentru salvarea din perspectivă social-economică ale zonei

În orice comună din România, crowdfunding-ul ar putea rezolva problemele comunității (locuri de muncă, utilități, învățământ sau timp liber)

ian. 22

Crowdfunding - o alternativa pentru start-up-uri?

                                                  Autori: Marian Dinu , Country Managing Partner, DLA Piper, si Cristina Bucur , Senior Associate, DLA Piper

Auzim in ultima vreme tot mai des vehiculat conceptul de ''crowdfunding". Intr-o definitie simpla, "crowdfunding-ul" inseamna acea metoda de finantare prin care cei care au nevoie de finantare pentru un proiect se adreseaza publicului, folosind internetul, in special platformele de finantare (sau platforme de crowdfunding).

Platformele de finantare actioneaza ca niste intermediari intre antreprenori si investitori, publicand pe internet campaniile pentru proiecte, inclusiv necesarul de fonduri, scopul proiectului, perioada de colectare a fondurilor si de regula percep un comision in cazul in care proiectul propus a reusit sa atraga fondurile necesare. Proiectele care se finanteaza prin crowdfunding sunt dintre cele mai diverse, mergand de la proiecte sociale, de binefacere, proiecte artistice, dezvoltarea de produse inovatoare, sprijinirea unor companii noi, precum start-upuri in domeniul IT. Mecanismele de finantare sunt si ele diverse si pot lua mai multe forme, de la simple donatii, sponsorizari, recompense (oferirea de produse sau servicii de o valoare mai mica decat contributia), profit-sharing (impartirea profitului obtinut de antreprenor cu cei care au contribuit), imprumuturi, dar si investitii in valori mobiliare (precum actiuni sau obligatiuni). In ceea ce priveste sumele atrase prin crowdfunding per proiect, desi in general vorbim de proiecte care, cel putin intr-o faza initiala, nu au nevoie de sume foarte mari, acestea pot ajunge chiar si la milioane de dolari (cum ar fi cazul unui proiect pentru un film in SUA). De asemenea, sumele pe care le contribuie un investitor sunt de regula mici, crowdfunding-ul implicand colectarea de contributii individuale mici de la un numar foarte mare de investitori.

Pe de o parte, crowdfunding-ul pare o solutie salvatoare pentru diverse proiecte care, neavand acces la sursele traditionale de finantare, nu ar avea sansa unui start-up sau, in cazul unor proiecte deja demarate, a unui sprijin pentru dezvoltare si trecere intr-o alta etapa. In contextul crizei financiare, imprumuturile acordate de banci nu sunt usor accesibile, investitorii de private equity sunt mai prudenti in investitiile realizate, iar pentru a apela la IPOs, o companie trebuie sa fi ajuns la un anumit stadiu astfel incat IPO sa fie o alternativa viabila.

Pe de alta parte, exista ingrijorari legate de riscurile pe care le prezinta aceasta sursa inovatoare de finantare. Riscurile pot fi privite atat din perspectiva celui care propune un proiect (in special protectia drepturilor de proprietate intelectuala, intrucat promovarea proiectului pe o platforma de crowdfunding implica dezvaluirea anumitor detalii despre produs), dar mai ales din perspectiva celor care investesc pe aceste platforme (precum riscul de frauda, publicitate inselatoare a diverselor proiecte, esecul proiectelor finantate, dificultati in identificarea de catre investitori a valorii actiunilor oferite spre vanzare pe platforma de crowdfunding, precum si dificultati in vanzarea subsecventa a actiunilor cumparate initial pe platforma de crowdfunding, intrucat nu exista o piata pentru acestea, etc.).

In acest context, autoritatile de reglementare sunt chemate sa gaseasca acel echilibru - nu usor de realizat - intre a sprijini acest fenomen care promite a stimula spiritul antreprenorial si a diminua riscurile pentru investitori. In SUA, prin JOBS (Jumpstart Our Business Startups) Act s-au introdus reguli pentru astfel de platforme de finantare, iar FINRA (Financial Industry Regulatory Authority) si SEC (Securities and Exchange Comission) au propus norme pentru implementarea acestora. Aceasta preocupare exista si la nivelul Uniunii Europene. In iunie anul acesta, Comisia Europeana a organizat un workshop unde, printre altele, au fost discutate aspecte ale acestui fenomen, privite la nivel european, precum beneficiile si riscurile lui dar si gradul de adecvare al legislatiilor statelor membre pentru a raspunde provocarilor crowdfundingului. Mergand un pas mai departe, Comisia Europeana a lansat o consultare publica (ce se va inchide la 31.12.2013) in incercarea de a explora actiunile care s-ar putea intreprinde la nivelul Uniunii Europene si efectele acestora cu privire la crowdfunding. Sunt luate in considerare inclusiv masuri de "soft law" care ar putea fi introduse pentru a sprijini crowdfunding-ul, de exemplu prin aducerea in atentia publicului a acestei metode de finantare sau coordonarea practicilor nationale in acest domeniu. La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, mentionam ca, in Marea Britanie, autoritatea de reglementare competenta - Financial Conduct Authority (FCA) - a lansat si ea o consultare publica pentru abordarea crowdfunding-ului, iar in Italia, a fost emis deja un act normativ privind crowdfunding-ul care implica emiterea de actiuni.

In Romania, fenomenul este prezent, chiar daca nu a dobandit inca amploarea pe care o are in SUA sau in statele din Vestul Europei. In acest context, consideram utile dezbaterile pe aceasta tema pentru identificarea obstacolelor in dezvoltarea acestei surse alternative de finantare, dar si a riscurilor inerente acesteia. Daca in cazul anumitor mecanisme de finantare prin crowdfunding riscurile nu sunt atat de mari si nu necesita o atentie deosebita (de exemplu, finantarea unui proiect artistic, unde recompensa este o intalnire cu artistii), alta este situatia acelor mecanisme de finantare care implica acordarea de imprumuturi sau investitii in instrumente financiare. Diverse aspecte pot fi luate in discutie in functie de mecanismul de finantare (de exemplu, cerintele legale pentru ofertele publice de valori mobiliare, intermedierea in investitii, acordarea de imprumuturi, prestarea de servicii de plata, etc.). Subliniem mai jos cateva probleme care se pot ridica din perspectiva legislatiei pietei de capital, probleme avute in vedere si de consultarea publica lansata de Comisia Europeana.

In ceea ce priveste cerinta intocmirii si publicarii unui prospect, conform legislatiei din Romania privind piata de capital (care a transpus Directiva privind prospectele publicate atunci cand valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzactionare (Directiva nr. 2003/71/EC)), ofertele publice de vanzare de valori mobiliare pot fi facute doar daca in prealabil a fost publicat un prospect aprobat de ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiara). Exista insa exceptii de la regula, tinand in principal de valoarea investitiei sau a valorilor mobiliare oferite. Dintre acestea, relevanta in cazul crowdfunding-ului ar fi probabil aceea care priveste o oferta de valori mobiliare a carei valoare totala in Uniunea Europeana este mai mica decat echivalentul in lei a 100.000 euro, care se calculeaza pe o perioada de 12 luni. Pentru a se incadra in aceasta exceptie, societatile care doresc sa ofere public valori mobiliare ar trebui sa aiba in vedere aceasta limita. In plus fata de exceptiile de mai sus, sunt exceptate de la cerinta intocmirii si publicarii unui prospect si ofertele de valori mobiliare adresate la mai putin de 150 de persoane, altele decat investitori calificati, pe stat membru. Aceasta exceptie ar putea fi folosita mai greu, in conditiile in care ofertele lansate pe o platforma de crowdfunding nu au de regula in vedere un anumit numar de investitori.

In functie de natura serviciilor oferite de platformele de finantare, se poate pune de asemenea problema daca platformele de finantare presteaza servicii de investitii financiare, caz in care ar trebui sa fie autorizate ca intermediari si sa respecte regulile prudentiale si pentru conduita pentru prestarea serviciilor de investitii, potrivit cerintelor legislatiei din Romania privind piata de capital (care a transpus Directiva privind pietele de instrumente financiare (Directiva nr. 2004/39/EC - MIFID)). Printre serviciile si activitatile principale de investitii reglementate mentionam: preluarea si transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare; executarea ordinelor in numele clientilor; consultanta pentru investitii; subscrierea de instrumente financiare si/sau plasamentul de instrumente financiare in baza unui angajament ferm; plasamentul de instrumente financiare fara un angajament ferm.

In masura in care platforma de finantare va permite si tranzactionarea valorilor mobiliare cumparate intre investitorii de pe platforma, aceasta ar putea fi considerata un sistem alternativ de tranzactionare (sistem multilateral de tranzactionare), iar constituirea si administrarea acestora sunt supuse cerintelor legislatiei pietei de capital. De exemplu, sistemele alternative de tranzactionare pot fi administrate doar de catre intermediari autorizati sau de catre operatorul de piata. In acest context, mentionam si faptul ca, la nivelul Uniunii Europene, propunerile facute pentru modificarea MIFID se refera inclusiv la introducerea unui concept nou de sistem organizat de tranzactionare - organized trading facility (OTF), care ar trebui sa cuprinda acele sisteme, altele decat pietele reglementate si sistemele multilaterale de tranzactionare, administrate de o firma de investitii sau de un operator de piata in cadrul caruia pot interactiona multiple interese de vanzare si cumparare de instrumente financiare ale unor terte parti, intr-un mod organizat. Operatorul unui OTF ar dispune de o anumita putere discretionara in ceea ce priveste functionarea sistemului.

Aspectele semnalate mai sus sunt doar cateva dintre problemele care ar trebui dezbatute pentru a asigura o dezvoltare a acestei metode de finantare, in primul rand prin clarificarea regulilor care ar trebui respectate de cei care doresc sa administreze platforme de crowdfunding si pentru a proteja totodata investitorii. In conditiile in care internetul este fara granite, Romania ar trebui sa fie la randul ei proactiva in analizarea crowdfunding-ului, luand in considerare si interesul manifestat pentru acest fenomen la nivelul Uniunii Europene.


http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/157145/crowdfunding-o-alternativa-pentru-start-up-uri.html

 Prima ... Precedenta 4 5 6 7 8 Urmatoarea ... Ultima