Blog

nov. 01

Solicitare legiferarare ASF

Ingestrata sub nr.14675/28.10.2013 si repartizata Directiei Generale de Autorizare si Reglementare


Către                           AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

Referitor la  reglementarea legislativă a crowdfunding-ului (multifinaţării) în România,

 

În aprilie 2012 prin Jobs Act preşedintele Barack Obama lansa ideea, preluată ulterior şi promovată în prezent şi la nivelul Uniunii Europene, potrivit căreia accentul în vederea relansării economice ar trebui să fie pus pe încurajarea constiturii de start-upuri, pe promovarea antreprenoriatului şi a inovării. IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei, ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul (multifinaţarea).Pentru ca acestea să se lanseze şi să se dezvolte au nevoie de finanţare, greu de obţinut în prezent prin metodele tradiţionale, crowdfunding-ul răspunzând perfect acestei nevoi.

Crowdfunding-ul este o tehnică de finanțare a unui proiect, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.). Decizia unei companii de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se bazează pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului, atât timp cât costul finanţării este apropiat. Investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, în timp ce investitorii de pe platforme de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Deci, dacă proiectul este de un nivel de finanţare de sub 100.000 euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding va fi mai justificată. Dacă proiectul vizează sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, şi deci nu îi poate fi asociată neapărat o comunitate, atunci prezenţa lui se justifică a fi pe piaţa de capital.

Dezvoltarea rapidă a crowdfunding-ului reiese indubitabil din cifre: aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din aceasta sumă, "partea leului" (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari). Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a platformelor de crowdfunding. La nivelul acestui an, 2013, numărul acestor tipuri de platforme depăşeşte 500. Impresionant, deasemenea, este creşterea anuală nu atât a numărului, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300%, (conform Crowd Funding Report) cât a sumelor de bani atrase pentru finanţarea proiectelor.

La nivelul instituţiilor UE, crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre. Comisarul pentru Piaţă Internă şi Servicii, Michel Barnier, consideră crowdfunding-ul ca având potenţialul de a acoperi nevoia de finanţare cu care se confruntă în special start-upurile precum şi de a stimula antreprenoriatul. La data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-906_en.htm#!). Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO.

În paralel, unele din statele membre ale UE, precum Franţa, având în vedere dezvoltarea şi extinderea crowdfunding-ului, au lansat consultări publice în vederea adaptării dreptului intern la starea de fapt. Primul pas întreprins de Franţa l-a constituit publicarea în luna mai a unui ghid pentru managementul proiectelor vizând informarea platformelor şi managerilor de proiect asupra reglementărilor incidente în materie de crowdfunding. În acelaşi sens, în ultima zi a lunii septembrie în Franţa a avut loc o reuniune a jucătorilor din piaţa finanţării participative (crowdfunding) şi a instituţiilor de reglementare financiară. Scopul întâlnirii a fost unul consultativ, în vederea pregătirii cadrului în care acest fenomen să fie legiferat. Vor urma şase săptămâni de consultări publice, iar la începutul anului viitor va exista o legislaţie care va reglementa crowdfunding-ul în Franţa(http://www.senat.fr/questions/base/2013/qSEQ13030401S.html;http://circulaires.legifrance.gouv.fr/index.php?action=afficherCirculaire&hit=1&retourAccueil=1&r=37254). Alte state UE precum Italia, Regatul Unit şi Austria lucrează deasemenea la legiferarea crowdfunding-ului la nivel naţional. Italia a fost primul stat european care, prin CONSOB, a reglementat crowdfunding-ul ca sursă alternativă de finanţare în primavara lui 2013 http://www.consob.it/main/trasversale/risparmiatori/investor/crowdfunding/index.html).

 În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Încă nu putem să vorbim de un fenomen, la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte ca: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri. Mare succes în lume l-a avut finanţarea în domeniile tehnologice şi e foarte probabil ca şi România să urmeze acest trend.

Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurile şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat crowdfunding-ul are nevoie de a exita o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu.   

Având în vedere aspectele mai sus menţionate, ca propunere de lege ferenda, se impune existența unui text legal de sine stătător, care să cuprindă norme, reguli clare referitoare la organizarea şi funcţionarea crowdfunding-ului în România, ca metodă alternativă de finanţare. 

Vă adresăm această solicitare în dublă calitate de realizatori ai primei platfome de crowdfunding din România, www.multifinatare.ro, şi de persoane implicate activ, de mai bine de 15 ani, în domeniul piaţei de capital din ţara noastră. În această din urmă calitate, am activat ca: societate de registru pentru RASDAQ (Registrul Mioriţa S.A.), broker (IFB Finwest S.A.), societate de administrare de investiţii (SAI Zepter Invest S.A.), manager de proiecte societare fuziuni-divizări pentru companiile listate (Capital Trading S.R.L.), societate de investor relations prin realizarea de raportări pentru companiile emitente (TCT Financial S.R.L.), evaluator pentru companiile listate (Smart Consult S.R.L.).

Vă mulţumim şi vă stăm la dispoziţie cu orice alte informaţii suplimentare.

 Cu stimă,

 Mirel-Ioan Borodi

Director General

oct. 31

CROWDFUNDING-UL (MULTIFINAŢAREA), o soluţie viabilă pentru promovarea antreprenoriatului şi a inovării în România

În aprilie 2012 prin Jobs Act preşedintele Barack Obama lansa ideea, preluată ulterior şi promovată în prezent şi la nivelul Uniunii Europene, potrivit căreia accentul în vederea relansării economice ar trebui să fie pus pe încurajarea constituirii de start-upuri, pe promovarea antreprenoriatului şi a inovării. IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei, ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul (multifinaţarea).

Pentru ca start-upurile să se lanseze şi să se dezvolte au nevoie de finanţare, greu de obţinut în prezent prin metodele tradiţionale, crowdfunding-ul răspunzând perfect acestei nevoi.

Crowdfunding-ul este o tehnică de finanțare a unui proiect, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs, folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.).

Decizia unei companii de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se bazează pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului atâta timp cât costul finanţării este apropiat. Dacă investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, investitorii de pe platformele de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Prin urmare, dacă proiectul prezintă un nivel de finanţare de sub 100.000 de euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding este pe deplin justificată. În schimb, dacă proiectul vizează subscrierea a sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, nefiindu-i asociată implicit o comunitate, soluţia optimă o reprezintă prezenţa lui pe piaţa de capital.

Dezvoltarea rapidă a crowdfunding-ului reiese indubitabil din cifre: aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din aceasta sumă, ,,partea leului” (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari).

Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a platformelor de crowdfunding. La nivelul acestui an, 2013, numărul acestor tipuri de platforme depăşeşte 500. Cel mai impresionant aspect nu îl reprezintă creşterea anuală a numărului platformelor, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300% (conform Crowd Funding Report), ci sumele de bani atrase astfel pentru finanţarea proiectelor.

Sursa: www.smartangels.fr

La nivelul instituţiilor UE, crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre.

Comisarul pentru Piaţă Internă şi Servicii, Michel Barnier, consideră crowdfunding-ul ca având potenţialul de a acoperi nevoia de finanţare cu care se confruntă în special start-upurile, precum şi de a stimula antreprenoriatul.

La data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-906_en.htm#!). Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO.

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Prima platfomă de crowdfunding din România, www.multifinatare.ro, reprezintă o iniţiativă a Trustului de Consultanţă Transilvănean, un grup de companii româneşti activând de mai bine de 15 ani în domeniul pieţei de capital din ţara noastră ca: societate de registru pentru RASDAQ (Registrul Mioriţa S.A.), broker (IFB Finwest S.A.), societate de administrare de investiţii (SAI Zepter Invest S.A.), manager de proiecte societate fuziuni-divizări pentru companiile listate (Capital Trading S.R.L.), societate de investor relations prin realizarea de raportări pentru companiile emitente (TCT Financial S.R.L.), evaluator pentru companiile listate (Smart Consult S.R.L.).

Concluzionând, putem afirma că, în momentul de faţă nu se poate vorbi încă de un fenomen al crowdfunding-ului la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte precum: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri, mai ales în contextul în care, la nivel global un succes răsunător în acest sens l-a înregistrat finanţarea în domeniile tehnologice, existând şanse mari ca şi ţara noastră să urmeze cât de curând acest trend.

http://www.clujulliber.ro/crowdfunding-ul-multifinatarea-o-solutie-viabila-pentru-promovarea-antreprenoriatului-si-a-inovarii-in-romania/

oct. 21

Un nou record

Zilele trecute s-a atins un nou record in domeniul multifinantarii. Prin platforma de crowdinvesting, Crowdcube , s-au strans 1.904.540 lire (in schimbul emiterii de actiuni) , pentru a finanta constructia de locuinte. Aproape 650 de persoane au investit sume variind de la 100  la  150.000 de lire, urmand să  dețin  o cotă combinată de 25.39 % din afacerea derulata de catre compania Hab Housing Limited (HAB). Banii colectati vor fi folosiți pentru a finanța extinderea afacerii pe piața imobiliară  prin realizarea de constructii  personalizate.  HAB speră să ofere investitorilor un dividend de 5%  incepand cu anul 2016 si conditii preferentiale de achizitie a caselor construite.

A fost cea mai mare suma de bani atrasa printr-o platformă online de crowdfunding bazata pe investitii de capital, în care oamenii care finanțeaza  o afacere primesc în schimb actiuni (parti din companie). Pana acum eram mai familiarizati cu celelete forme  de crowdfunding precum cele promovate pe platforma americana Kickstarter, unde  comunitatile  de oameni  sustin cu  bani, on-line, proiecte individuale în schimbul unor premii sau produse .

Compania HAB, a fost infiintata in anul 2007 cu scopul de a construi locuințe bine concepute ,ecologice si la prețuri accesibile.

http://www.dezeen.com/2013/09/30/kevin-mccloud-hab-housing-developer-breaks-world-record-crowdsourced-equity-investment/

oct. 03

Crowdfunding-ul in Franta

 În ultima zi a lunii septembrie in Franta a avut loc o reuniune a jucatorilor din piata finantarii participative (crowdfunding) si a institutiilor de reglementare financiara. Scopul intalnirii a fost unul consultativ in vederea pregatirii cadrului in care acest fenomen sa fie legiferat. Vor urma sase saptamani de consultari publice iar la inceputul anului viitor va exista o legislatie care va reglementa crowdfunding-ul in Franta. Cateva din prevederile acestui proiect de reglementare  se refera la sustinatori, prin limitarea sumei pe care o pot aloca la 250 euro de persoana , la valoarea maxima de finantare a proiectului, care nu va fi mai mare de 300.000 de euro, la crearea statutului consultantului in finantari participative,etc.

Primul barometru al crowdfunding-ului francez ne arata ca fondurile colectate prin platformele de finantare participativa , pana in anul 2011 nu au atins nivelul de 20 milioane de dolari, in 2012 au depasit 25 de milioane de dolari iar in primul semestru din 2013 au atins cifra de 33 milioane de dolari. Daca pana in 2011 modelul donatiei era cel mai utilizat deja in 2012 si in 2013 modelul bazat pe imprumut a colectat cele mai multe fonduri. Numarul persoanelor care au sustinut un proiect postat pe platformele de crowdfunding a urcat de la 133.637  cate erau in decembrie 2011 la 299.347 in decembrie 2012 respectiv la  503.395 la finele lunii iunie 2013. Numarul proiectelor finantate cu succes a evoluat de la 9.392 in 2011 la 17.518 in 2012 ajungand ca la jumatatea anului 2013  sa fie de 23.953. Proiectele postate au fost din domeniul : social, business, film,muzica ,teatru, dans, pictura, fotografie,mediu si energie, stiinta si tehnologie , editare de carte, jurnalism.

sep. 04

Proiecte Trasnite

Un proiect primit spre publicare ...

Împrumutul Bancar

Proiect pentru ajutarea familiei mele de a scapa de împrumutul de 20.000 euro

Proiectul meu consta in strangerea sumei de 20.000 euro pentru achitarea împrumutului bancar facut de catre parinti mei pentru constructia casei . Eu Voicu Ionut Alexandru , va rog sa acordati o suma de bani ( cat va tine buzunarul ) pentu a nu ramane fara casa , pentru achitarea împrumutului . Persoanele care vor oferii o suma peste 500 euro sunt asteptate cu mare drag la domiciliul meu pentru a fi recompensati cum se cuvine . Daca visul meu o sa devina realitate ( Pentru cei care nu au inteles ,, Visul meu este acela de nu a mai avea acest imprumut la banca ,, ) toate persoanele care au cotizat la acest proiect vor primi o diploma de merit pentru fapta lor . Va multumesc ! 

http://www.youtube.com/watch?v=RubBzkZzpUA 

Recompense :

Pentru 30 de lei primiti ofer o petrecere pe cinste .

Pentru 40 de lei primiti ofer o petrecere pe cinste .

Pentru 3000 de lei primiti … Va rog, este o cauza nobila !

..........................................................................................

N-am vrut sa privez acest proiect ( si nici altul ) de posibilitatea de-a fi cunoscut :) , ca mare-i gradina Domnului ...

iun. 27

Inovare

Citind articolul de mai jos, ma gandeam din nou, la lucrurile care ne lipsesc si datorita carora nu prea reusim sa inovam. Cred ca doar prin inovare vom putea creste sanatos economic. Din pacate vorbim mult, foarte mult si facem putin, extrem de putin.

Sosetele inteligente Sensoria Fitness

In ultimii ani, o multime de pedometre au aparut pe piata cu forme din ce in ce mai ciudate, care capteaza o serie de date pentru a ajuta oamenii sa stie cati pasi fac, distanta pe care o parcurg, numarul de calorii arse si chiar si date legate de calitatea somnului.

sosestele inteligente sensoria fitness

Imagine: popsci

Astazi, Heapsylon se alatura celor de la Fitbits si Omrons pe piata pedometrelor, prin lansarea unei campanii de multifinantare, pe Indiegogo, pentru a strange 87.00 de dolari pentru a incheia dezvoltarea si productia mult ateptatului sau sistemul Sensoria Fitness, alcatuit din sosete inteligente, bratara electonica pentru glezna si aplicatia mobila antrenor virtual.

Sistemul, care a fost finalist la WTIWC 2012, monitorizeaza totul, de la aterizarea piciorului si cadenta pasilor la nivelul de activitate si altitudine. In calitate de co-fondator, Davide Vigano a declarat recent pentru Business Week: “Vom produce mai mult decat sosete la un moment dat. Intr-un scenariu ideal, vrem sa devenim GoreTex-ul echipamentelor de calcul incorporate.”

Doi dintre fondatori sunt membri au diviziei XBox Kinect – Microsoft si sustin ca sosetele Sensoria sunt construite pentru a supravietui spalatului si uscatului la masina automata, ramanand in acelasi timp moi la atingere. Pentru a realiza toate acestea, fara a deteriora tehnologia, sosetele trebuie sa fie purtate impreuna cu o bratara Bluetooth care citeste senzorii si trimite datele la un smartphone, pe care ruleaza o aplicatie antrenor virtual care ofera feedback instantaneu si motivatie prin voce, diagrame etc.

Compania a anuntat, de asemenea, un parteneriat cu Flextronics pentru a ajuta la proiectarea si fabricarea sosetelor Sensoria Fitness. Intregul sistem – sosete, senzori si aplicatie – va costa 150 de dolari (cu un set suplimentar de trei sosete pentru alti 60 de dolari). Sosetele vor fi puse in vanzare in 2014.

Desi campania vizeaza alergatorii, dezvoltatorii spera sa continue sa se extinda colectarea de date, astfel incat oamenii sa poata utiliza sosetele si in alte scopuri – schiori care doresc sa isi inteleaga intoarcerile, jucatori de golf care lucreaza la pozitiile lor, asistente medicale care doresc sa-si imbunatateasca postura si diabetici care au suferit leziuni nervoase la nivelul membrelor inferioare.



Publicat pe http://www.techcafe.ro/news/sosetele-inteligente-sensoria-fitness/

iun. 12

7 elemente-cheie ale unei campanii excelente pentru multifinantare

Am descoperit pe portalul de stiri www.manager.ro un articol scris de  Silviu Marian Banila si consider ca ofera niste sfaturi extraordinare pentru cei ce doresc  sa-si finanteze un proiect . Mai jos este continutul articolului:

...........................................................................................................................................................................................

Multifinantarea poate reprezenta cea mai buna modalitate prin care iti poti indeplini visul antreprenorial. Fie ca doresti sa iti extinzi aparatul de marketing, baza de clienti sau sa apelezi la prieteni si familie pentru finantare, multifinantarea furnizeaza o platforma de sustinere pentru tine si compania ta. Care sunt insa elementele-cheie ale unei campanii excelente de crowdfunding?

1. Trebuie sa spui o poveste.

 
Faptele vorbesc, povestile vand. Cand vine vorba de castigarea angajamentului unui client, o campanie cu o poveste buna reprezinta o strategie imbatabila. Ai intampinat obstacole in drumul tau spre antreprenoriat? Ai avut un eveniment major in viata, care te-a determinat sa alegi o anumita cariera? Spune-ti povestea in cadrul pitch-ului de multifinantar, pentru a interactiona cu finantatorii tai. Daca nu ai o poveste personala de impartasit, vorbeste-le celorlalti despre startup-ul, produsul, viziunea ta. Descrie-le problema pe care o va rezolva produsul tau. Pastreaza un ton personal, astfel incat finantatorii sa se simta apropiati de tine si respectivul proiect.
 
2. Furnizeaza valoare in schimbul valorii. 
 
Campaniile pentru multifinantare se bazeaza pe reciprocitate. Daca startup-ul tau ofera produse fantastice, recompense si oportunitati, ai infiintat deja un beneficiu major pentru finantatori. Cand alegi recompensele, gandeste-te la cele care ti-ar placea tie, daca ai fi client; intreaba-ti prietenii, familia si sustinatorii ce anume si-ar dori.
 
3. Foloseste o anumita limita.
 
O lectie de baza a economiei ne spune ca stocurile limitate genereaza o cerere si mai mare. Creeaza o cerere uriasa pentru produsele/serviciile startup-ului tau prin limitarea ofertei; astfel, oamenii vor finanta mai generos campania, pentru a dobandi recompensele!
 
4. Creeaza un eveniment de marketing.
 
Oamenii vor sa stie ca fac parte dintr-o anumita schema. Incearca sa ii inviti la un eveniment special. Poti lega produsul tau de o vacanta, un eveniment sportiv, un sezon anume. Te poti baza pe emotia acestor intalniri, pe faptul ca oamenii vin sa discute cu tine despre produsele si serviciile finantate prin crowdfunding. Astfel, vei lua legatura in mod fericit cu sustinatorii tai, prin toate canalele. 
 
5. Hraneste viziunea.
 
Ne intoarcem la dorinta umana de a face parte din ceva maret. Multi oameni nu vor sa fie singurii implicati intr-o campanie pentru multifinantare, astfel incat au nevoie de un imbold, ceva care sa-i motiveze spiritual. Ai angajat macar un consilier, un contabil, un avocat? Prezinta lista colaboratorilor tai, astfel incat finantatorii sa stie ca nu esti singur. 
 
6. Construieste credibilitatea si legitimitatea.
 
Multi finantatori vor crede cand vor vedea. Cu alte cuvinte, vor o dovada a faptului ca firma ta este legitima, ca investitia "merita" o sansa. Arata-le acestor finantatori in ce anume vor investi, cum functioneaza ideea/produsul/serviciul, vino cu fotografii, videoclipuri si chiar un prototip. Vizitati site-ul Kickstarter pentru initiere. Aminteste-ti ca nu te vei intalni niciodata cu acesti finantatori, astfel incat dovezile nu trebuie sa lipseasca, inca de la inceputul campaniei.
 
7. Interactioneaza cu finantatorii tai.
 
Nu iti neglija finantatorii timp de una-doua saptamani. Interactioneaza cu acestia, ofera-le situatia actualizata, multumeste-le prin email-uri sau pe retelele sociale, acorda-le sansa de a-ti furniza un feedback. Poti organiza chiar si un concurs in cadrul campaniei pentru multifinantare. Incurajeaza dialogul si angajamentul. In general, oamenii vor sa vorbeasca, nu sa asculte. Update-urile si comunicarile tale trebuie sa aiba forma unei conversatii, nu a unui mesaj unidirectional, banal si rece. 
mai. 23

Ghid practic de dezvoltare a afacerilor pe internet

carteLucrarea „Proiectarea si dezvoltarea unui e-business. Ghid practic”, autor ec. dr. ing. Mihai Florin Talpoş, tratează modul cum se pot aborda paşii de care este nevoie pentru a lansa o afacere în mediul virtual sau pentru a dezvolta o componentă on-line a unei afaceri deja existente. Strangerea fondurilor necesare pentru a acoperi costurile de publicare a cărţii s-a realizat printr-un asemenea instrument, datorită subscrierii mai multor susţinători prin finanţare participativă on-line, utilizînd platforma de crowdfunding, “multifinantare.ro”. Cartea se va putea achizitiona în cadrul evenimentelor de tip “curs de e-business” pe care autorul le va organiza începînd cu mijlocul lunii iunie 2013.

V.D.

http://www.ziarulfaclia.ro/ghid-practic-de-dezvoltare-a-afacerilor-pe-internet/

apr. 18

Crowdfunding

Grupul LinkedIn "Crowdsourcing și crowdfunding" are peste 19.000 de membri și este in activitate minut cu minut, eclipsand cei aproximativ 1.400 de membri ai grupului "IPO". Este impresionant că un concept  abia intrat  în lexiconul investitorilor în urmă cu doi ani, a captat imaginația și atenția atât de mult.

apr. 12

ideideafaceri.manager.ro

Crowfundingul ca afacere

Saptamana aceasta va propun o incursiune in lumea crowdfundingului. Cel putin industria creativa a inceput sa fie dominata de crowdfunding, o modalitate moderna de finantare. Multe proiecte artistice au fost finantate de oameni din intreaga lume prin donatii. Exista o implicare fireasca a acestora, inca din primele etape ale afacerii.

De exemplu, formatia indie pop Belle & Sebastian a strans bani pentru proiectul God Help The Girl, un musical a carui actiune are loc in Glasgow. Suma de 121.000 dolari a fost obtinuta cu ajutorul Kickstarter, cel mai tare site de crowdfunding din lume. De aici si ideea de afaceri – ce-ar fi sa infiintam un site de crowdfunding? Da, exista cateva in Romania, dar ce-ar fi sa venim cu ceva nou?… Kickstarter a finantat un film de OSCAR in 2013, pe numele sau INOCENTE.

E posibil crowdfundingul in Romania?
Publicul trebuie sa aiba incredere in produsele respective, dar raspunsul este simplu: da, e posibil. Prin finantarea la comun putem transforma un vis in realitate, fie ca vorbim de un produs, serviciu sau o lucrare artistica. De exemplu, proiectul Anim’est a chemat „la arme” pe site-ul de crowdfunding Kiss Kiss Bank Bank (parodie dupa filmul Kiss Kiss Bang Bang, bineinteles…). Scopul final? Strangerea a 10.000 euro pentru finantarea urmatoarei editii a festivalului de animatie.

Dupa cum precizeaza multifinantare.ro, pentru un site de crowdfunding din Romania, exista doar comisionul de succes. Crowdfundingul este despre „totul sau nimic”. Proiectele nefinantate integral nu platesc vreun comision, deci nu implica vreun cost. Daca norocul iti surade, comisioanele site-ului sunt urmatoarele: maxim 10% din capitalul atras in Proiectele de tip Capital, maxim 6% din fondurile primite in Proiectele de tip Creativ si ZERO pentru directionarea fondurilor catre Proiecte Caritabile.

De asemenea, trebuie sa mentineti o relatie buna cu sustinatorii. Ei vor primi recompensele propriu-zise ale proiectului de succes: copie dupa prototip, DVD cu piese muzicale sau film, implicarea sustinatorului in proiect – el poate „juca” intr-un film finantat sau poate deveni personaj intr-un joc video.

Care sunt punctele slabe si cele tari ale site-urilor de crowdfunding?
In primul rand, daca reteaua din jurul produsului nu este destul de inchegata, este improbabil ca banii sa fie stransi. Trebuie sa va alegeti publicul cu grija.

Sistemul de multifinantare isi pierde eficienta cu cat suma este mai mare. Mizati pe o finantare partiala a proiectului si apoi cresteti miza. Un proiect cu necesar mic de fonduri poate sa existe cu o finantare crowdfunding de 100%.

Cu cat produsul final este mai credibil, cu atat veti strange mai multi bani. Recompensa pentru investitori? Daca cineva iti doneaza 10 lei, este suficient maxim un tricou. Totusi, la sume mai mari, investitorul va dori actiuni, daca produsul necesita o companie in spate etc.

La crowdfunding, este suficient un creier dezvoltat pentru a face rost de sume decente de bani. Nimic mai mult. De asemenea, social media a incurajat existenta crowdfundingului. Odata stransi banii necesari si creat produsul final, intrarea lui pe piata se realizeaza printr-o strategie de marketing de la zero. In situatia crowdfundingului, situatia e alta si exista deja un public in spatele produsului, gata sa cotizeze. Inventatorii beneficiaza de o promovare mouth to mouth de prima mana in care este implicat interesul personal al investitorilor.

Banila Silviu Marian

ideideafaceri.manager.ro

 Prima ... Precedenta 4 5 6 7 8 Urmatoarea