Blog

dec. 11

CONSIDERAŢII PRIVIND SISTEME DE MULTIFINANŢARE PENTRU START-UP-URI DIN DOMENIUL DEZVOLTĂRII DURABILE

Rezumat: Ideea de a apela la o comunitate de persoane, privite ca şi potenţiali finanţatori, pentru a dezvolta un produs, un proiect sau o afacere, a dus la naşterea sistemelor de multifinanţare de tip crowdfunding.  Acestea, prin intermediul platformelor virtuale, pot concentra efortul colectiv al mai multor persoane de a aloca resurse financiare în reţea  pentru a sprijini proiectele iniţiate de către alte persoane sau organizaţii. Astfel proiectele individuale dar şi cele ale întreprinderilor, generatoare de locuri de muncă, ajung să fie multifinanţate  cu contribuţii mici de la un număr mare de persoane, ca şi formă de finanţare alternativă şi sursă de dezvoltare durabilă. Lucrarea de faţă îşi propune prezentarea unor consideraţii asupra modurilor de funcţionare ale diverselor sisteme de multifinantare, al contextului economic în care ele sunt pretabile, ale caracteristicilor  lor pozitive şi negative, precum şi aprecieri ale evoluţiei lor în mediul economic românesc.

1. Introducere

Un aspect al conceptului de dezvoltare durabilă urmăreşte să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul: om-mediu economic [1]. Dacă un sistem economic, un sector de activitate sau o companie moare, întotdeauna altceva apare în loc. Economia lumii se transformă şi se adaptează noilor cerinţe determinate de factorii de presiune implicaţi. Micile ateliere, bănci populare, magazine, etc. au dispărut practic din ecosistemul de business, locul lor fiind luat de corporaţii, reţele, etc. Ca şi reacţie, lumea a început să se schimbe într-o direcţie în care valoarea individului să devină mai importantă, având ca efect repoziţionarea omului, ca element principal în ecosistemul economic.

IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei , ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul.

2. Definirea şi funcţionarea sistemelor de crowdfunding

European Crowdfunding Network defineşte crowdfunding-ul ca pe un efort colectiv al mai multor persoane care alocă resurse în reţeaua virtuală pentru a sprijini proiecte iniţiate de către alte persoane sau organizaţii [2]. Astfel, proiectele individuale şi întreprinderile vor fi finanţate cu contribuţii mici de la un număr mare de persoane. Se dă astfel posibilitatea inventatorilor, antreprenorilor şi iniţiatorilor de afaceri să utilizeze reţelele lor sociale pentru a mobiliza capital, pentru a obţine idei, a colecta bani, a inbunataţi produsul sau al promova către potenţialii clienţi. Principalul avantaj al crowdfunding-ului este că finanţatorii sunt, de asemenea, şi posibili clienţi dar şi ambasadori ai proiectului sau ai afacerii pe care o susţin şi vor contribui la promovarea ei prin intermediul reţelelor proprii.

Această formă de finanţare alternativă a afacerilor, pe care am definit-o ca MULTIFINANŢARE (finanţare de la mulţi) utilizează ca unelte de lucru, platforme online dedicate acestui concept. O platformă de crowdfunding on-line serveşte, de obicei, ca un intermediar între titularul proiectului şi finanţatori, conform Fig. 1. Chiar dacă această relaţie diferă de la o platformă la alta şi de la un model de business aplicat la altul, simplificat, ea îndeplineşte câteva criterii, după cum urmează:

-Platformele online permit titularilor de proiecte să-şi încarce în platformă elementele definitorii ale proiectului lor. Unele platforme permit oricărui proiect să ajungă în mediu virtual, în timp ce altele fac o preselecţie a ideilor pe baza unor criterii de evaluare ale fezabilităţii planului.

-După ce proiectul a fost încărcat, având: un plan de afaceri, un filmuleţ scurt de prezentare, o descriere a ideii, nivelul de finanţare, perioada pe care se derulează finanţarea, recompensele oferite susţinătorilor, se trece la promovarea lui în mediul online, utilizând reţelele de socializare. Platforma va colecta direct de la susţinători sumele destinate proiectelor.

-În timpul campaniei de finanţare a proiectului, titularul va utiliza platforma şi ca formă de comunicare, atât cu susţinătorii câştigaţi, cât şi cu cei potenţiali, postând ştiri, noutăţi despre proiect etc.

-Dacă necesarul finanţării este atins în intervalul de timp alocat strângeri de fonduri, titularul proiectului primeşte banii. În cazul în care scopul finanţării nu este atins, majoritatea platformelor rambursează banii înapoi finanţatorilor.

-După finanţarea proiectului unii finanţatorii aleg să rămână implicaţi în strategia de luare a deciziilor şi a derulării afacerii. Sunt situaţii în care vor putea chiar primi drept de vot în afacere. În cele mai multe cazuri, comunicarea între finanţatorii şi proprietarii proiectului va conţinua şi după finanţare.

-Platforma de crowdfunding va aplica, de obicei, un comision de succes din totalul fondurilor colectate. În cazul platformelor prin care, ca recompensă în schimbul banilor primiţi se oferă acţiuni, pe lângă comisionul de succes, mai pot există taxe aferente altor activităţi ca şi: due diligence, indeplinirea unor proceduri sau chiar participarea la capitalul social al companiei. Structura comisioanelor variază semnificativ între modele de afaceri.

Deci, ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a acestor platforme de crowdfunding (multifinanţare). La nivelul acestui an, 2013, numărul acestori tipuri de platforme depăşeşte 500. Impresionant, deasemenea, este creşterea anuală nu atât a numărului, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300%, (conform Crowd Funding Report) cât a sumelor de bani atrase pentru finanţarea proiectelor[4].

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Încă nu putem să vorbim de un fenomen, la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte ca: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri. Mare succes în lume l-a avut finanţarea în domeniile tehnologice şi e foarte probabil ca şi România să urmeze acest trend[5].

3. Metode. Tipuri de crowdfunding.

Deşi există o varietate destul de largă de abordări ale acestui fenomen, structurandu-l, putem defini cinci modele de crowdfunding: donaţie, recompensă, pre-vanzare, creditare şi capital. Vom întâlni, desigur, platforme care vor utiliza modele hibrid de business şi fiind într-o zona unde ideile vin de la mulţi, probabil că inovarea de noi modele va avea loc. Deci, această clasificare trebuie privită ca şi o vedere de ansamblu.


DONAŢII. ONG-urile au folosit acest model pentru a atrage donaţii pentru anumite proiecte de peste zece ani. Spre deosebire de strângerea tradiţională de fonduri, în care colectarea se făcea la comun şi apoi se alocau banii în proiecte după nişte criterii independente de donatori, în cazul crowdfunding-ului, finanţatorii ştiu că banii lor vor fi folosiţi pe un anumit proiect. Ei ştiu exact în ce proiect îşi donează banii, astfel sunt mult mai dispuşi să doneze sume mai mari per persoană. Mai mult, tind să fie mai loiali pe termen lung, mai ales dacă ONG-urile îi vor ţine la curent cu privire la progresele înregistrate de proiect. Principala motivaţie pentru finanţatori este una de natură socială.

RECOMPENSE. Acest model este utilizat de către iniţiatorii de proiecte care doresc să strângă fonduri şi pot oferi recompense care nu sunt de natură financiară (de multe ori de valori mici).Recompensele sunt simbolice, de obicei, mult mai mici ca valoare decât suma obţinută de la fiecare susţinător. Cu toate acestea, percepţia de valoare poate fi mult mai mare, de exemplu, bilete speciale VIP la un spectacol, ca şi o recompensă pentru o donaţie mai mare. O recompensă, în acest context, nu ar trebui să fie înţeleasă ca un semn de apreciere. În general, părţile nu-l consideră ca şi o obligaţie de a furniza bunuri şi nu-l clasifică drept o vânzare.

PRE-VÂNZARE, PRE-COMANDĂ. Modelul este utilizat pentru a realiza un nou produs sau serviciu on-line, adresându-se finanţatorilor care ar putea să fie interesaţi şi dispuşi să plătească în avans. Această campanie de crowdfunding înlocuieşte cercetarea de piaţă tradiţională şi validează cererea, în timp ce furnizează capital de lucru pentru realizarea produsului, desigur dacă campania se încheie cu succes. Motivaţia finanţatorilor de-a participa la aceste campanii de crowdfunding este dorinţa de-a avea produsul sau serviciul, de-al vedea realizat, sau dorinţa de a-l obţine la un preţ de vânzare cu reducere.

CREDITARE, ÎMPRUMUT. Prin acest model, o companie (sau individ) va împrumuta bani de la un grup de oameni, în loc de a imprumuta de la o banca. Rolul platformei poate fi de a acţiona ca un mijlocitor, urmărind atât finanţările cât şi rambursările către creditori sau, punând în contact finanţatorul cu iniţiatorul proiectului când finanţarea este finalizată. Unele platforme sunt axate pe Creditarea Socială, oferind posibilitatea de a fi finanţate proiecte sociale, fără a fi oferită vre-o dobânda în schimb.Altele sunt axate pe Creditarea Peer-to-Peer (P2P), văzută ca un nou şi interesant model de finanţare pentru împrumuturi. Principala diferenţă între platformele de creditare şi cele de crowdfunding P2P, este că creditorii şi debitorii, de obicei, nu se cunosc. Principala motivaţie pentru finanţator este un câştig financiar (mai mare) iar rata dobânzii este calculată în funcţie de factorii de risc. Aceştia sunt analizaţi fie de către platforma P2P, fie de către instituţii independente.Acest model este utilizat de către iniţiatorii de proiect care sunt în căutarea unui împrumut cu o rată a dobânzii mai mică decât cea pe care o poate obţine de la o banca, sau de către iniţiatorii care au insuficiente garanţii pentru împrumut. În creditarea P2P, spre deosebire de băncile tradiţionale, numai banii furnizaţi de finanţatori sunt oferiţi iniţiatorului de proiect, deci împrumutaţi [6]. Similar cu împrumut P2P, există platforme care oferă împrumuturi pentru întreprinderile mici şi mijlocii (Creditarea Peer-to-Business). Această formă de crowdfunding a atras atenţia fondurilor guvernamentale, care o văd ca o formă de co-finanţare.

CAPITAL. Denumit şi crowdinvesting, acest model este folosit atunci când o companie doreşte să atragă fonduri mai degrabă de la un grup decât de la diverşi investitori privaţi, în schimbul unor recompense financiare (acţiuni). Motivaţia finanţatorilor poate varia de la interesul în a investi în proiecte conforme cu propriile lor valori, sau care generează o angajare locală, până la faptul că deţin o bună cunoaştere a proiectului iar prin fondurile alocate şi expertiza adusă, vor genera un proiect de succes.

MODELE HIBRID. Întâlnim şi modelele combinate ale tipurilor de crowdfunding. De exemplu, unele platforme combină modelul de recompensă-pre-vânzare cu modelul de creditare-împrumut. Astfel un procent din finanţarea primită va fi returnată cu dobândă, iar cealaltă parte va fi recompensată cu produse sau servicii.

Un alt hibrid ar fi utilizarea modelului recompensă – pre-vânzare, combinat cu finanţare business angels. În acest caz crowdfunding-ul va fi utilizat pentru validarea produsului pe unele pieţe. Desigur pe lângă modelele menţionate mai sus, există multe variaţii pe aceste teme, care pot fi utilizate. Din cele menţionate, se pot aprecia avantajele şi dezavantajele specifice fiecărei metode, conform tabelului din Tab. 1.

 

Tabel 1. Analiza comparativa a tipurilor de crowdfunding.

Tipuri de crowdfunding

Specificul metodei

Aspecte pozitive

Aspecte negative

Donatie

- nu se ofera recompense in schimbul banilor primiti,

- finanțatorii sustin un anumit proiect si nu o organizatie,

- ajuta la implementarea proiectelor cu valoare etica sau morala,

 - se doneaza sume mai mari decat in forma clasica,

- se creaza loialitate,

- banii se intorc sustinatorilor daca nu e finantat proiectul, in timp ce in forma clasica ei ar fi fost virati spre alte proiecte sociale,

Recompensa imediata

- se ofera  recompense care nu sunt conditionate de implementarea proiectului,

- initiatorul proiectului ar putea primi sumele colectate independent de atingerea sau nu a obiectivului de finantare,

- recompensele sunt simbolice,

- relatia initiator-sustinator nu este de natura comerciala,

-proiectul sustinut ar putea sa nu se realizeze,

Prevanzare

- in schimbul fondurilor obtinute se ofera recompense  generate de proiect (bunuri sau servicii),

- incasari in avans pentru realizarea proiectului,

- se inlocuiește cercetarea de piață tradițională și se validează cererea,

- sustinatorii devin agenti de promovare a produsului,

- produsul sau serviciul ar putea sa nu se ridice la nivelul asteptarilor sustinatorilor,

- nu exista un control asupra termenelor de executie  a proiectului declarate si a livrarii recompenselor,

Creditare-imprumut

- se ofera ca recompense  o dobanda,

- folosita ca  si  cofinantare alaturi de fonduri guvernamentale,

- solutie de finantare pentru companii, persoane sau proiecte sociale,

- rata dobânzii la credit este mai mică decât cea pe care o poate obține de la o bancă,

- ratele de default sunt în medie de sub 1 %,

- rata dobanzii care este calculata in functie de factorii de risc analizati fie de platforma P2P fie de catre institutii independente, poate fi incorecta.

Capital

- in schimbul banilor primiti se ofera actiuni sau obligatiuni corporative,

- castigatoare vor fi atat companiile deschise spre inovare cat si cele care manifesta responsabilitate sociala,

-suport financiar pentru companii intr-o etapa de dezvoltare,

-solutie de finantare pentru start-up-uri,

-crearea de locuri de munca,

- nu exista inca un cadru legislativ de functionare,

- risc de faliment, in special la start-up-uri,

- majoritatea proiectelor finantate nu vor avea valori mari (zeci pana la sute de mii de euro).

 4. Concluzii

 Din cele prezentate se poate trage concluzia că perspectivele crowdfunding-ului, s-au înrădăcinat cu succes prin intermediul computerului, într-un amestec de motivaţii intrinseci, sociale şi financiare. Acest sistem nu vine să înlocuiască serviciile financiare consacrate, ci vine să completeze şi să sprijine infrastructurile investiţionale existente sau aflate în fazele incipiente de dezvoltare. Pentru antreprenoriat, poate oferi perspectivele pe care alte posibilităţi de finanţare nu le oferă în aceeaşi măsură şi care includ: validarea caracteristicilor produsului, segmentarea preţurilor şi a cererii, precum şi pre-vânzări şi pre-comenzi şi toate aceastea, fără a genera costuri suplimentare [7]. Oamenii încep să-şi dea seama că o economie trebuie să se bazeze pe companiile si intreprinderile care produc acolo bunuri şi servicii, iar o populaţie sănătoasă este una activă, creativă şi inventivă. Din această perspectiva oamenii au înţeles, poate înaintea guvernelor, că trebuie să se coalizeze în susţinerea de companii, proiecte şi idei pe care le consideră valoroase. Prin urmare, credem că întregul potenţial al crowdfunding-ului este departe de fi atins şi în anii care urmeză vom asista la o continuă dezvoltare a lui, atât ca şi modele şi forme de manifestare, cât şi ca expansiune spre alte domenii economice.

 

nov. 12

CROWDFUNDING-UL (MULTIFINAŢAREA) - NOUA METODĂ ALTERNATIVĂ DE FINANŢARE

                                     Era în care intrăm va fi cu adevarat ERA MULŢIMILOR (Gustave Le Bon)

 Consideraţii generale privind crowdfunding-ul (multifinanţarea)   

În contextul economic actual, unul din cele mai promiţătoare instrumente pentru a sprijini creşterea economică, creearea de locuri de muncă şi inovaţia este crowdfunding-ul, metodă alternativă de finanţare a unor proiecte, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs, folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.), prin intermediul cărora se întâlneşte oferta cu cererea de capital.Într-o primă clasificare, având drept criteriu modul direct sau indirect de abordare a potenţialilor investitori, crowdfunding-ul cunoaşte doua forme de realizare: prima presupune abordarea directă, în mod privat, prin mijloace juridice precum donaţia, sponsorizarea, recompensa, pre-vânzarea, cota parte din profit; ce-a de a doua modalitate se realizează indirect, concretizăndu-se în una din următoarele operaţiuni juridice: împrumutul sau creditarea directă cu percepere de dobândă, cunoscută sub denumirea de “peer-to-peer lending”, sau ofertă de valori mobiliare sub forma de acţiuni ori obligaţiuni. Pe de altă parte, reţeaua europeană de multifinanţare[1] identifică patru tipuri principale de crowdfunding: donaţia, recompensa, împrumutul, crowdfunding-ul de capital.

SUA, pionierul crowdfunding-ului

Pionierul acestei surse alternative de finanţare este SUA. Sub aspect legislativ procesul a debutat prin adoptarea în aprilie 2012 a JOBS Act (Jumpstart Our BusinessStart-ups[2]) care a lărgit paleta surselor alternative de finanţare.

Anul acesta, pe data de 23 octombrie, Comisia pentru Valori Mobiliare şi Schimb (SEC), autoritatea competentă în domeniu pe teritoriul SUA, a adoptat reglementarea crowdfunding-ului de capital[3], urmărindu-se ca prin această măsură să li se ofere în special start-upurilor şi firmelor mici posibilitatea de a se finanţa prin intermediul internet-ului, precum şi de a de a permite investitorilor să cumpere acţiuni în cadrul unor companii via internet apelând la platformele de multifinaţare. Propunerea legislativă este deschisa discuţiilor publice timp de 90 de zile, după trecerea termenului SEC urmând a implementa noile reguli, considerate istorice in domeniul multifinanţării. Prin noul text de lege se reglementează o nouă entitate financiară, numită “portal de multifinaţare”[4], un website care va avea rolul de a pune în legătură investitorii cu societăţile nou create aflate în căutare de capital, funcţionarea noii entităţi fiind condiţionată de aprobarea SEC.

Elemente definitorii sunt: creşterea plafonului unei oferte derulată de o companie la 1.000.000 $ pe an, instaurarea obligaţiei de audit şi de furnizare de informaţii suplimentare către SEC în sarcina companiilor care strâng sume mai mari de 500.000 $, investitorii care au un venit net anual sub 100.000 $ sunt limitaţi la un plafon maxim de investire de 2.000 $ sau 5% din venitul anual ori valoarea netă în fiecare an, companiilor care derulează oferte de crowdfunding le incumbă obligaţia de a transmite anual raportări la SEC, companiile care cad sub incidenţa reglementărilor privind crowdfunding-ul trebuie să întocmească documente juridice conform noilor cerinţe şi să furnizeze informaţii utile pentru investitori, proiectele de crowdfunding trebuie derulate prin intermediul unor portalurile online de multifinanţare, înregistrate la SEC, prin utilizarea conturilor escrow, instaurarea unei clauze de inalienabilitate potrivit căreia acţiunile achiziţionate prin aceste portaluri trebuie păstrate în portofoliu cel puţin un an.

 Legiferarea multifinanţării la nivelul UE                                                                                              

Crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare şi la nivelul instituţiilor UE, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre. Pe plan legislativ, la data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie[5]. Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO. Totodată, problema reglementării la nivel de UE este abordată şi de reţeaua europeană de multifinanţare care derulează în prezent un program de autoreglementare a domeniului prin crearea unui cod de guvernanţă corporativă privind transparenţa operaţiunilor, controlul financiar, mecanismele de securizare a plăţilor electronice şi funcţionalitatea platformelor.

De lege ferenda. Reglementarea crowdfunding-ului în România

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen. În momentul de faţă nu se poate vorbi încă de un fenomen al crowdfunding-ului la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte precum: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri, mai ales în contextul în care, la nivel global un succes răsunător în acest sens l-a înregistrat finanţarea în domeniile tehnologice, existând şanse mari ca şi ţara noastră să urmeze cât de curând acest trend. De lege ferenda, având în vedere situaţia de facto caracterizată printr-un trend asccendent a apelării la crowdfunding în scopul finanţării precum şi tendinţa de legiferare a acestuia la nivelul SUA şi UE, se impune adoptarea unui text de lege de sine stătător incident în materie şi în dreptul intern, care să cuprindă norme, reguli clare, privind organizarea şi funcţionarea crowdfunding-ului în România. Prin instaurarea unui cadru legislativ s-ar reuşi susţinerea crowdfunding-ului şi asigurarea protecţiei investitorilor precum şi dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător.

'Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create, în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici, este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat, crowdfunding-ul are nevoie de a exista o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu''Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create, în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici, este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat, crowdfunding-ul are nevoie de a exista o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu'

Autori: Anca Avram,  Mirel Borodi

             

[1] The European Crowdfunding Network (ECN)

[2] Actul poate fi consultat pe http://www.gpo.gov

[3] Reglementat sub denumirea de equity crowdfunding

[4] Definit prin secţiunea 3(a)(80) din Exchange Act - http://www.sec.gov

[5] Propunerea poate fi consultată pe http://europa.eu

nov. 01

Solicitare legiferarare ASF

Ingestrata sub nr.14675/28.10.2013 si repartizata Directiei Generale de Autorizare si Reglementare


Către                           AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

 

Referitor la  reglementarea legislativă a crowdfunding-ului (multifinaţării) în România,

 

În aprilie 2012 prin Jobs Act preşedintele Barack Obama lansa ideea, preluată ulterior şi promovată în prezent şi la nivelul Uniunii Europene, potrivit căreia accentul în vederea relansării economice ar trebui să fie pus pe încurajarea constiturii de start-upuri, pe promovarea antreprenoriatului şi a inovării. IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei, ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul (multifinaţarea).Pentru ca acestea să se lanseze şi să se dezvolte au nevoie de finanţare, greu de obţinut în prezent prin metodele tradiţionale, crowdfunding-ul răspunzând perfect acestei nevoi.

Crowdfunding-ul este o tehnică de finanțare a unui proiect, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.). Decizia unei companii de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se bazează pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului, atât timp cât costul finanţării este apropiat. Investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, în timp ce investitorii de pe platforme de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Deci, dacă proiectul este de un nivel de finanţare de sub 100.000 euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding va fi mai justificată. Dacă proiectul vizează sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, şi deci nu îi poate fi asociată neapărat o comunitate, atunci prezenţa lui se justifică a fi pe piaţa de capital.

Dezvoltarea rapidă a crowdfunding-ului reiese indubitabil din cifre: aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din aceasta sumă, "partea leului" (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari). Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a platformelor de crowdfunding. La nivelul acestui an, 2013, numărul acestor tipuri de platforme depăşeşte 500. Impresionant, deasemenea, este creşterea anuală nu atât a numărului, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300%, (conform Crowd Funding Report) cât a sumelor de bani atrase pentru finanţarea proiectelor.

La nivelul instituţiilor UE, crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre. Comisarul pentru Piaţă Internă şi Servicii, Michel Barnier, consideră crowdfunding-ul ca având potenţialul de a acoperi nevoia de finanţare cu care se confruntă în special start-upurile precum şi de a stimula antreprenoriatul. La data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-906_en.htm#!). Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO.

În paralel, unele din statele membre ale UE, precum Franţa, având în vedere dezvoltarea şi extinderea crowdfunding-ului, au lansat consultări publice în vederea adaptării dreptului intern la starea de fapt. Primul pas întreprins de Franţa l-a constituit publicarea în luna mai a unui ghid pentru managementul proiectelor vizând informarea platformelor şi managerilor de proiect asupra reglementărilor incidente în materie de crowdfunding. În acelaşi sens, în ultima zi a lunii septembrie în Franţa a avut loc o reuniune a jucătorilor din piaţa finanţării participative (crowdfunding) şi a instituţiilor de reglementare financiară. Scopul întâlnirii a fost unul consultativ, în vederea pregătirii cadrului în care acest fenomen să fie legiferat. Vor urma şase săptămâni de consultări publice, iar la începutul anului viitor va exista o legislaţie care va reglementa crowdfunding-ul în Franţa(http://www.senat.fr/questions/base/2013/qSEQ13030401S.html;http://circulaires.legifrance.gouv.fr/index.php?action=afficherCirculaire&hit=1&retourAccueil=1&r=37254). Alte state UE precum Italia, Regatul Unit şi Austria lucrează deasemenea la legiferarea crowdfunding-ului la nivel naţional. Italia a fost primul stat european care, prin CONSOB, a reglementat crowdfunding-ul ca sursă alternativă de finanţare în primavara lui 2013 http://www.consob.it/main/trasversale/risparmiatori/investor/crowdfunding/index.html).

 În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Încă nu putem să vorbim de un fenomen, la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte ca: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri. Mare succes în lume l-a avut finanţarea în domeniile tehnologice şi e foarte probabil ca şi România să urmeze acest trend.

Considerăm oportun a se adopta un cadru legislativ naţional care să reglementeze funcţionarea platformelor de crowdfunding în România. Reglementarea crowdfunding-ului ar conduce la susţinerea indirectă a start-upurile şi întreprinderilor mici şi mijlocii nou create în nevoia lor de finanţare. Totodată, ar permite dezvoltarea actorilor finanţării participative într-un cadru legal şi fiscal corespunzător. Pentru ca publicul investitor să se simtă protejat în timp ce investeşte în afaceri mici este nevoie de adoptarea unor măsuri legislative în acest sens. Totodată, pentru a opera adecvat crowdfunding-ul are nevoie de a exita o instituţie/autoritate de supraveghere cu atribuţii în domeniu.   

Având în vedere aspectele mai sus menţionate, ca propunere de lege ferenda, se impune existența unui text legal de sine stătător, care să cuprindă norme, reguli clare referitoare la organizarea şi funcţionarea crowdfunding-ului în România, ca metodă alternativă de finanţare. 

Vă adresăm această solicitare în dublă calitate de realizatori ai primei platfome de crowdfunding din România, www.multifinatare.ro, şi de persoane implicate activ, de mai bine de 15 ani, în domeniul piaţei de capital din ţara noastră. În această din urmă calitate, am activat ca: societate de registru pentru RASDAQ (Registrul Mioriţa S.A.), broker (IFB Finwest S.A.), societate de administrare de investiţii (SAI Zepter Invest S.A.), manager de proiecte societare fuziuni-divizări pentru companiile listate (Capital Trading S.R.L.), societate de investor relations prin realizarea de raportări pentru companiile emitente (TCT Financial S.R.L.), evaluator pentru companiile listate (Smart Consult S.R.L.).

Vă mulţumim şi vă stăm la dispoziţie cu orice alte informaţii suplimentare.

 Cu stimă,

 Mirel-Ioan Borodi

Director General

oct. 31

CROWDFUNDING-UL (MULTIFINAŢAREA), o soluţie viabilă pentru promovarea antreprenoriatului şi a inovării în România

În aprilie 2012 prin Jobs Act preşedintele Barack Obama lansa ideea, preluată ulterior şi promovată în prezent şi la nivelul Uniunii Europene, potrivit căreia accentul în vederea relansării economice ar trebui să fie pus pe încurajarea constituirii de start-upuri, pe promovarea antreprenoriatului şi a inovării. IMM-urile devin iarăşi promotori ai inovaţiei, ai creării de locuri de muncă şi generatori ai creşterii economice. Lipsa de instrumente de finanţare adecvate şi a accesului la capital pentru acestea este identificată ca şi o problemă cheie în domeniul inovării şi antreprenoriatului. În prezent, unul dintre cele mai promiţătoare instrumente, dar şi o soluţie, cu o dezvoltare accelerată şi utilizată cu succes în multifinanţarea proiectelor inovatoare şi antreprenoriale, este crowdfunding-ul (multifinaţarea).

Pentru ca start-upurile să se lanseze şi să se dezvolte au nevoie de finanţare, greu de obţinut în prezent prin metodele tradiţionale, crowdfunding-ul răspunzând perfect acestei nevoi.

Crowdfunding-ul este o tehnică de finanțare a unui proiect, la baza ei stând ideea de a apela la o comunitate ca un potențial finanțator pentru a dezvolta un produs, folosind în principal resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.).

Decizia unei companii de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se bazează pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului atâta timp cât costul finanţării este apropiat. Dacă investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, investitorii de pe platformele de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Prin urmare, dacă proiectul prezintă un nivel de finanţare de sub 100.000 de euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding este pe deplin justificată. În schimb, dacă proiectul vizează subscrierea a sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, nefiindu-i asociată implicit o comunitate, soluţia optimă o reprezintă prezenţa lui pe piaţa de capital.

Dezvoltarea rapidă a crowdfunding-ului reiese indubitabil din cifre: aproximativ 2,7 miliarde de dolari au fost investite astfel în 2012, o cifră care reprezintă o creştere cu 81% faţă de 2011. Din aceasta sumă, ,,partea leului” (95%) a revenit Americii de Nord (1,6 miliarde de dolari) şi Europei (945 milioane de dolari).

Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte şi a dezvoltării internetului şi a reţelelor de socializare, pe de altă parte, începând cu anul 2009 asistăm la o puternică dezvoltare a platformelor de crowdfunding. La nivelul acestui an, 2013, numărul acestor tipuri de platforme depăşeşte 500. Cel mai impresionant aspect nu îl reprezintă creşterea anuală a numărului platformelor, chiar dacă în Europa în 2012 creşterea a fost de 300% (conform Crowd Funding Report), ci sumele de bani atrase astfel pentru finanţarea proiectelor.

Sursa: www.smartangels.fr

La nivelul instituţiilor UE, crowdfunding-ul este considerată o metodă alternativă emergentă de finanţare, mai ales în contextul economic actual, caracterizat prin restrângerea activităţii de creditare bancară şi accesului la finanţare. În acest sens, Comisia Europeană explorează potenţialul şi riscurile acestei noi şi în creştere forme de finanţare, precum şi cadrul legislativ naţional incident în materie existent la nivelul statelor membre.

Comisarul pentru Piaţă Internă şi Servicii, Michel Barnier, consideră crowdfunding-ul ca având potenţialul de a acoperi nevoia de finanţare cu care se confruntă în special start-upurile, precum şi de a stimula antreprenoriatul.

La data de 3 octombrie 2013 Comisia Europeană a lansat o procedură de consultare a publicului larg pentru a explora mijloacele de promovare a crowdfunding-ului, printre altele prin adoptarea unei legislaţii incidente în materie (http://europa.eu/rapid/press-release_IP-13-906_en.htm#!). Un motiv al acestei iniţiative îl reprezintă creşterea rolului înregistrat de crowdfunding în ultimii ani ca instrument alternativ de finanţare. Comisia vede crowdfunding-ul ca pe o soluţie de acoperire a nevoii de finanţare a start-upurilor care nu sunt încă pregatite pentru lansarea unui IPO.

În România, de abia la finele anului 2012 au început să apară primele platforme de acest gen: în octombrie www.multifinanţare.ro, în decembrie www.mindfruits.ro şi www.crestemidei.ro, la începutul anului 2013 www.we-are-here.ro şi în vară www.potsieu.ro. Prima platfomă de crowdfunding din România, www.multifinatare.ro, reprezintă o iniţiativă a Trustului de Consultanţă Transilvănean, un grup de companii româneşti activând de mai bine de 15 ani în domeniul pieţei de capital din ţara noastră ca: societate de registru pentru RASDAQ (Registrul Mioriţa S.A.), broker (IFB Finwest S.A.), societate de administrare de investiţii (SAI Zepter Invest S.A.), manager de proiecte societate fuziuni-divizări pentru companiile listate (Capital Trading S.R.L.), societate de investor relations prin realizarea de raportări pentru companiile emitente (TCT Financial S.R.L.), evaluator pentru companiile listate (Smart Consult S.R.L.).

Concluzionând, putem afirma că, în momentul de faţă nu se poate vorbi încă de un fenomen al crowdfunding-ului la nivelul României, dar începutul timid prin finanţarea unor mici proiecte precum: festivaluri, cărţi sau divertisment, va trebui continuat prin finanţarea unor afaceri, mai ales în contextul în care, la nivel global un succes răsunător în acest sens l-a înregistrat finanţarea în domeniile tehnologice, existând şanse mari ca şi ţara noastră să urmeze cât de curând acest trend.

http://www.clujulliber.ro/crowdfunding-ul-multifinatarea-o-solutie-viabila-pentru-promovarea-antreprenoriatului-si-a-inovarii-in-romania/

oct. 21

Un nou record

Zilele trecute s-a atins un nou record in domeniul multifinantarii. Prin platforma de crowdinvesting, Crowdcube , s-au strans 1.904.540 lire (in schimbul emiterii de actiuni) , pentru a finanta constructia de locuinte. Aproape 650 de persoane au investit sume variind de la 100  la  150.000 de lire, urmand să  dețin  o cotă combinată de 25.39 % din afacerea derulata de catre compania Hab Housing Limited (HAB). Banii colectati vor fi folosiți pentru a finanța extinderea afacerii pe piața imobiliară  prin realizarea de constructii  personalizate.  HAB speră să ofere investitorilor un dividend de 5%  incepand cu anul 2016 si conditii preferentiale de achizitie a caselor construite.

A fost cea mai mare suma de bani atrasa printr-o platformă online de crowdfunding bazata pe investitii de capital, în care oamenii care finanțeaza  o afacere primesc în schimb actiuni (parti din companie). Pana acum eram mai familiarizati cu celelete forme  de crowdfunding precum cele promovate pe platforma americana Kickstarter, unde  comunitatile  de oameni  sustin cu  bani, on-line, proiecte individuale în schimbul unor premii sau produse .

Compania HAB, a fost infiintata in anul 2007 cu scopul de a construi locuințe bine concepute ,ecologice si la prețuri accesibile.

http://www.dezeen.com/2013/09/30/kevin-mccloud-hab-housing-developer-breaks-world-record-crowdsourced-equity-investment/

oct. 03

Crowdfunding-ul in Franta

 În ultima zi a lunii septembrie in Franta a avut loc o reuniune a jucatorilor din piata finantarii participative (crowdfunding) si a institutiilor de reglementare financiara. Scopul intalnirii a fost unul consultativ in vederea pregatirii cadrului in care acest fenomen sa fie legiferat. Vor urma sase saptamani de consultari publice iar la inceputul anului viitor va exista o legislatie care va reglementa crowdfunding-ul in Franta. Cateva din prevederile acestui proiect de reglementare  se refera la sustinatori, prin limitarea sumei pe care o pot aloca la 250 euro de persoana , la valoarea maxima de finantare a proiectului, care nu va fi mai mare de 300.000 de euro, la crearea statutului consultantului in finantari participative,etc.

Primul barometru al crowdfunding-ului francez ne arata ca fondurile colectate prin platformele de finantare participativa , pana in anul 2011 nu au atins nivelul de 20 milioane de dolari, in 2012 au depasit 25 de milioane de dolari iar in primul semestru din 2013 au atins cifra de 33 milioane de dolari. Daca pana in 2011 modelul donatiei era cel mai utilizat deja in 2012 si in 2013 modelul bazat pe imprumut a colectat cele mai multe fonduri. Numarul persoanelor care au sustinut un proiect postat pe platformele de crowdfunding a urcat de la 133.637  cate erau in decembrie 2011 la 299.347 in decembrie 2012 respectiv la  503.395 la finele lunii iunie 2013. Numarul proiectelor finantate cu succes a evoluat de la 9.392 in 2011 la 17.518 in 2012 ajungand ca la jumatatea anului 2013  sa fie de 23.953. Proiectele postate au fost din domeniul : social, business, film,muzica ,teatru, dans, pictura, fotografie,mediu si energie, stiinta si tehnologie , editare de carte, jurnalism.

sep. 04

Proiecte Trasnite

Un proiect primit spre publicare ...

Împrumutul Bancar

Proiect pentru ajutarea familiei mele de a scapa de împrumutul de 20.000 euro

Proiectul meu consta in strangerea sumei de 20.000 euro pentru achitarea împrumutului bancar facut de catre parinti mei pentru constructia casei . Eu Voicu Ionut Alexandru , va rog sa acordati o suma de bani ( cat va tine buzunarul ) pentu a nu ramane fara casa , pentru achitarea împrumutului . Persoanele care vor oferii o suma peste 500 euro sunt asteptate cu mare drag la domiciliul meu pentru a fi recompensati cum se cuvine . Daca visul meu o sa devina realitate ( Pentru cei care nu au inteles ,, Visul meu este acela de nu a mai avea acest imprumut la banca ,, ) toate persoanele care au cotizat la acest proiect vor primi o diploma de merit pentru fapta lor . Va multumesc ! 

http://www.youtube.com/watch?v=RubBzkZzpUA 

Recompense :

Pentru 30 de lei primiti ofer o petrecere pe cinste .

Pentru 40 de lei primiti ofer o petrecere pe cinste .

Pentru 3000 de lei primiti … Va rog, este o cauza nobila !

..........................................................................................

N-am vrut sa privez acest proiect ( si nici altul ) de posibilitatea de-a fi cunoscut :) , ca mare-i gradina Domnului ...

iun. 27

Inovare

Citind articolul de mai jos, ma gandeam din nou, la lucrurile care ne lipsesc si datorita carora nu prea reusim sa inovam. Cred ca doar prin inovare vom putea creste sanatos economic. Din pacate vorbim mult, foarte mult si facem putin, extrem de putin.

Sosetele inteligente Sensoria Fitness

In ultimii ani, o multime de pedometre au aparut pe piata cu forme din ce in ce mai ciudate, care capteaza o serie de date pentru a ajuta oamenii sa stie cati pasi fac, distanta pe care o parcurg, numarul de calorii arse si chiar si date legate de calitatea somnului.

sosestele inteligente sensoria fitness

Imagine: popsci

Astazi, Heapsylon se alatura celor de la Fitbits si Omrons pe piata pedometrelor, prin lansarea unei campanii de multifinantare, pe Indiegogo, pentru a strange 87.00 de dolari pentru a incheia dezvoltarea si productia mult ateptatului sau sistemul Sensoria Fitness, alcatuit din sosete inteligente, bratara electonica pentru glezna si aplicatia mobila antrenor virtual.

Sistemul, care a fost finalist la WTIWC 2012, monitorizeaza totul, de la aterizarea piciorului si cadenta pasilor la nivelul de activitate si altitudine. In calitate de co-fondator, Davide Vigano a declarat recent pentru Business Week: “Vom produce mai mult decat sosete la un moment dat. Intr-un scenariu ideal, vrem sa devenim GoreTex-ul echipamentelor de calcul incorporate.”

Doi dintre fondatori sunt membri au diviziei XBox Kinect – Microsoft si sustin ca sosetele Sensoria sunt construite pentru a supravietui spalatului si uscatului la masina automata, ramanand in acelasi timp moi la atingere. Pentru a realiza toate acestea, fara a deteriora tehnologia, sosetele trebuie sa fie purtate impreuna cu o bratara Bluetooth care citeste senzorii si trimite datele la un smartphone, pe care ruleaza o aplicatie antrenor virtual care ofera feedback instantaneu si motivatie prin voce, diagrame etc.

Compania a anuntat, de asemenea, un parteneriat cu Flextronics pentru a ajuta la proiectarea si fabricarea sosetelor Sensoria Fitness. Intregul sistem – sosete, senzori si aplicatie – va costa 150 de dolari (cu un set suplimentar de trei sosete pentru alti 60 de dolari). Sosetele vor fi puse in vanzare in 2014.

Desi campania vizeaza alergatorii, dezvoltatorii spera sa continue sa se extinda colectarea de date, astfel incat oamenii sa poata utiliza sosetele si in alte scopuri – schiori care doresc sa isi inteleaga intoarcerile, jucatori de golf care lucreaza la pozitiile lor, asistente medicale care doresc sa-si imbunatateasca postura si diabetici care au suferit leziuni nervoase la nivelul membrelor inferioare.



Publicat pe http://www.techcafe.ro/news/sosetele-inteligente-sensoria-fitness/

iun. 12

7 elemente-cheie ale unei campanii excelente pentru multifinantare

Am descoperit pe portalul de stiri www.manager.ro un articol scris de  Silviu Marian Banila si consider ca ofera niste sfaturi extraordinare pentru cei ce doresc  sa-si finanteze un proiect . Mai jos este continutul articolului:

...........................................................................................................................................................................................

Multifinantarea poate reprezenta cea mai buna modalitate prin care iti poti indeplini visul antreprenorial. Fie ca doresti sa iti extinzi aparatul de marketing, baza de clienti sau sa apelezi la prieteni si familie pentru finantare, multifinantarea furnizeaza o platforma de sustinere pentru tine si compania ta. Care sunt insa elementele-cheie ale unei campanii excelente de crowdfunding?

1. Trebuie sa spui o poveste.

 
Faptele vorbesc, povestile vand. Cand vine vorba de castigarea angajamentului unui client, o campanie cu o poveste buna reprezinta o strategie imbatabila. Ai intampinat obstacole in drumul tau spre antreprenoriat? Ai avut un eveniment major in viata, care te-a determinat sa alegi o anumita cariera? Spune-ti povestea in cadrul pitch-ului de multifinantar, pentru a interactiona cu finantatorii tai. Daca nu ai o poveste personala de impartasit, vorbeste-le celorlalti despre startup-ul, produsul, viziunea ta. Descrie-le problema pe care o va rezolva produsul tau. Pastreaza un ton personal, astfel incat finantatorii sa se simta apropiati de tine si respectivul proiect.
 
2. Furnizeaza valoare in schimbul valorii. 
 
Campaniile pentru multifinantare se bazeaza pe reciprocitate. Daca startup-ul tau ofera produse fantastice, recompense si oportunitati, ai infiintat deja un beneficiu major pentru finantatori. Cand alegi recompensele, gandeste-te la cele care ti-ar placea tie, daca ai fi client; intreaba-ti prietenii, familia si sustinatorii ce anume si-ar dori.
 
3. Foloseste o anumita limita.
 
O lectie de baza a economiei ne spune ca stocurile limitate genereaza o cerere si mai mare. Creeaza o cerere uriasa pentru produsele/serviciile startup-ului tau prin limitarea ofertei; astfel, oamenii vor finanta mai generos campania, pentru a dobandi recompensele!
 
4. Creeaza un eveniment de marketing.
 
Oamenii vor sa stie ca fac parte dintr-o anumita schema. Incearca sa ii inviti la un eveniment special. Poti lega produsul tau de o vacanta, un eveniment sportiv, un sezon anume. Te poti baza pe emotia acestor intalniri, pe faptul ca oamenii vin sa discute cu tine despre produsele si serviciile finantate prin crowdfunding. Astfel, vei lua legatura in mod fericit cu sustinatorii tai, prin toate canalele. 
 
5. Hraneste viziunea.
 
Ne intoarcem la dorinta umana de a face parte din ceva maret. Multi oameni nu vor sa fie singurii implicati intr-o campanie pentru multifinantare, astfel incat au nevoie de un imbold, ceva care sa-i motiveze spiritual. Ai angajat macar un consilier, un contabil, un avocat? Prezinta lista colaboratorilor tai, astfel incat finantatorii sa stie ca nu esti singur. 
 
6. Construieste credibilitatea si legitimitatea.
 
Multi finantatori vor crede cand vor vedea. Cu alte cuvinte, vor o dovada a faptului ca firma ta este legitima, ca investitia "merita" o sansa. Arata-le acestor finantatori in ce anume vor investi, cum functioneaza ideea/produsul/serviciul, vino cu fotografii, videoclipuri si chiar un prototip. Vizitati site-ul Kickstarter pentru initiere. Aminteste-ti ca nu te vei intalni niciodata cu acesti finantatori, astfel incat dovezile nu trebuie sa lipseasca, inca de la inceputul campaniei.
 
7. Interactioneaza cu finantatorii tai.
 
Nu iti neglija finantatorii timp de una-doua saptamani. Interactioneaza cu acestia, ofera-le situatia actualizata, multumeste-le prin email-uri sau pe retelele sociale, acorda-le sansa de a-ti furniza un feedback. Poti organiza chiar si un concurs in cadrul campaniei pentru multifinantare. Incurajeaza dialogul si angajamentul. In general, oamenii vor sa vorbeasca, nu sa asculte. Update-urile si comunicarile tale trebuie sa aiba forma unei conversatii, nu a unui mesaj unidirectional, banal si rece. 
mai. 23

Ghid practic de dezvoltare a afacerilor pe internet

carteLucrarea „Proiectarea si dezvoltarea unui e-business. Ghid practic”, autor ec. dr. ing. Mihai Florin Talpoş, tratează modul cum se pot aborda paşii de care este nevoie pentru a lansa o afacere în mediul virtual sau pentru a dezvolta o componentă on-line a unei afaceri deja existente. Strangerea fondurilor necesare pentru a acoperi costurile de publicare a cărţii s-a realizat printr-un asemenea instrument, datorită subscrierii mai multor susţinători prin finanţare participativă on-line, utilizînd platforma de crowdfunding, “multifinantare.ro”. Cartea se va putea achizitiona în cadrul evenimentelor de tip “curs de e-business” pe care autorul le va organiza începînd cu mijlocul lunii iunie 2013.

V.D.

http://www.ziarulfaclia.ro/ghid-practic-de-dezvoltare-a-afacerilor-pe-internet/

 Prima ... Precedenta 5 6 7 8 9 Urmatoarea