Blog

mar. 01

Finanţarea acum 125 de ani a Ateneului Român devine o metodă actuală

Finantarea constructiei Ateneului roman a fost posibila acum 125 de ani, prin aceeasi metoda de crowdfunding, care acum revine, puternic adaptata zilelor noastre. Prin lansarea modulului de plati electronice, E-payment, in cadrul unei platforme de atragere de fonduri investitionale, o societate clujeana tine sa marcheze aniversarea inaugurarii la 14 februarie 1888 a acestui edificiu.

Simbol al culturii nationale, Ateneul Roman, construit in inima Bucurestilor in urma cu 125 de ani (1886-1888), a devenit exponentul arhitectonic si spiritual nu doar al unui oras, al unei Capitale, ci al unei natiuni. Aici au conferentiat marile personalitati si savanti ai Romaniei, aici s-au petrecut momente de anvergura istorica ce s-au inscris in cartea de aur a poporului nostru.

Putini stiu astazi ca Palatul Ateneului Roman a fost finantat printr-o metoda de crowdfunding, cu banii dintr-o subscriptie publica, in urma organizarii unei loterii nationale (500.000 de bilete in valoare de un leu), apelul adresat cetatenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societatii Ateneul Roman, sunand ca o chemare populara, printr-un slogan de-a dreptul comic si banal: “Dati un leu pentru Ateneu!”. Ideea apelului s-a transformat surprinzator intr-o lectie de unitate, de trezire a constiintei nationale. Clădirea a fost inaugurată la 14 februarie 1888.

Denumita in zilele noastre crowdfunding, aceasta metoda este un mod inedit de strângere de fonduri în retea, mai exact într-o retea organizată de oameni care cred în aceleasi principii si care îsi investesc banii cu scopul de a ajuta un proiect sa prinda viata. Acest tip de finantare are loc doar în mediul online si dispune de avantaje pe care anumiti investitori offline nu le au, având suportul a mii de oameni din diferite locuri ale lumii care au aceleasi scopuri.

Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte si a dezvoltarii internetului si a retelelor de socializare , pe de alta parte, platformele de crowdfunding in lume au cunoscut incepand cu anul 2009 o puternica dezvoltare. In Europa in anul 2012 cresterea a fost de 300%. Conform Crowd Funding Report, numarul platformelor de finantare directa se ridica la peste 450 , in toata lumea iar numarul lor este in continuare intr-o rapida crestere. In Europa aproximativ 15 % din platformele de finantare sunt focusate pe investitii.

In Romania desi au doar un istoric relevant, asemenea forme de finantare revin iarasi, dar in variante moderne, adaptate noilor tehnologii si cerinte economice, prin valorificarea fortei si energiilor retelelor sociale din mediul virtual. Asemenea produse sunt functionale de curand si pe piata romaneasca.

Astfel la Cluj-Napoca, ,, Multifinantare.Ro” ca si platforma de finantare a unor proiecte dar si ca modalitate de investitie, este un instrument usor de utilizat si va aduce un cost mic in atragerea de fonduri necesare. Fie ca vorbim de proiecte de investitii sau proiecte de tip recompensa, putem spune ca finantarea acestora va putea fi astfel sustinuta financiar de toate persoanele (fizice sau juridice) din proximitate sau de la mare distanta, interesate in dezvoltarea regiunii si in crearea de noi locuri de munca.

Prin lansarea noului modul de plati , in cadrul platformei ,, Multifinantare.Ro”, arhitectii acestui instrument tin sa omagieze la implinirea a 125 de ani de la inaugurarea Ateneului roman, acea prima forma de finantare de acest tip, care si acum, in zilele noastre, poate genera solutii pentru multe proiecte investitionale.

Scris de Mihai Sălceanu, 26 februarie 2013

http://www.informatia-zilei.ro/sm/cultura/finantarea-acum-125-de-ani-a-ateneului-roman-devine-o-metoda-actuala/

feb. 18

Bursa

CROWDFUNDING-UL PĂTRUNDE ŞI ÎN ROMÂNIA
BURSA 18.02.2013
măreşte imaginea
Mirel Borodi: "La începutul lui 2012 am înţeles impactul reţelelor de socializare în zona microfinanţării şi am început să vedem ce înseamnă crowdfunding-ul în lume".
     *  Interviu cu Mirel Borodi, creatorul "multifinantare.ro"
         Prima platformă autohtonă de crowdfunding, "multifinantare.ro", a fost lansată în luna octombrie a anului trecut. 
       Omul din spatele proiectului este clujeanul Mirel Borodi, directorul general al Trustului de Consultanţă Transilvănean, care oferă şi consultanţă societară, asistenţă financiar - fiscală, evaluare şi audit pentru proiect.
       Domnia sa doreşte ca, prin intermediul platformei, să poată accesa capital proiecte de investiţii şi idei de afaceri care ar avea dificultăţi să acceseze sursele tradiţionale de finanţare, dar şi iniţiative culturale şi proiecte caritabile.
       Crowdfunding-ul presupune atragerea de fonduri de la mai multe persoane, utilizând mijloacele moderne de comunicaţie, pentru o paletă largă de proiecte, precum asistenţă de urgenţă, organizare de evenimente, campanii politice, dar şi finanţarea unor afaceri.
       În ţara noastră, conceptul se află la început de drum, motiv pentru care Mirel Borodi şi-a propus ca, în acest an, să fie dedicat explicării şi exemplificării sale, pentru a creşte gradul de cunoaştere la nivel public.

  
     Reporter: Cum aţi luat decizia să înfiinţaţi platforma "multifinantare.ro"?
     Mirel Borodi: În anul 2007, odată cu schimbarea sistemului de post tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), prin crearea unui depozitar unic, la zece ani de la înfiinţare, Registrul Mioriţa şi-a redefinit strategia, concentrându-se pe servicii oferite companiilor nelis­tate la bursă.
     Administrând problemele societare a câtorva sute de companii, ne-am definit ca obiectiv realizarea unei pieţe alternative de tranzacţionare (Piaţa Capitalurilor) unde să se realizeze tranzacţii cu acţiuni necotate. În lume existau multe astfel de exemple de pieţe de tranzacţionare alternative burselor de valori, precum cele din Franţa, Elveţia sau Noua Zeelandă. Din acel moment, am inserat în platforma de tranzacţionare şi modulul de finanţare, considerând că, pentru a exista o piaţă secundară reală, trebuie, mai întâi, să existe o piaţă primară. Rolul finanţarii directe era de a asigura resursele pentru dezvoltarea companiilor mici şi mijlocii.
     Am considerat, de asemenea, că multe firme vor derula campanii de fidelizare a angajaţilor şi vor emite acţiuni sau obligaţiuni, iar noi veneam cu un instrument care gestiona tot acest proces.
     Am urmărit îndeaproape conceptul investitorului de proximitate din Franţa şi modelul de lucru al organizaţiei "Love money pour l'emploi", care asigurau o formă alternativă de finanţare directă, dar nu neapărat online, şi apoi ofereau o formă alternativă de tranzacţionare. 
     La începutul lui 2012 am înţeles impactul reţelelor de socializare în zona microfinanţării şi am început să vedem ce înseamnă crowdfunding-ul în lume. Astfel, am stabilit că acesta va fi modelul pe care îl va îmbrăca finanţarea directă ca şi alternativă pentru viitor.
     Reporter: Cum funcţionează platforma?
     Mirel Borodi: Platforma "multifinantare.ro" este locul unde se întâlnesc iniţiatorii de proiecte cu susţinătorii lor. Astfel, cei care cau­tă finanţare pentru un proiect din surse directe, provenite de la susţinători, îşi postează proiectul pe platformă. O descriere, un filmuleţ scurt de prezentare şi oferta proiectului pentru cei ce-l susţin sunt elementele minime care se postează. Se oferă un interval de timp, de cel mult trei luni, ca perioadă de colectare de fonduri, interval în care suma minimă necesară pentru realizarea proiectului trebuie obţinută. În acest interval, sustinăţorii proiectului vor face plăţi în contul proiectului utilizând plata cu cardul (e-payment) direct din platformă sau alte modalităţi clasice de plată. Dacă, la încheierea intervalului de timp stabilit, întreaga sumă a fost colectată, banii vor fi viraţi în contul iniţiatorului, care va fi obligat ca, în termenul pe care l-a stabilit, să-şi onoreze datoria faţă de sus­ţinători. Dacă proiectul este de tip recompensă, iniţiatorul are obligaţia să transmită recompensele promise către susţinători, iar dacă proiectul este de tip capital, atunci concomitent cu virarea banilor, se înregistrează operaţiunea de alocare de acţiuni/obligaţiuni atât la Registrul Comerţului cât şi la Registrul Mioriţa. Dacă, însă, la încheierea intervalului de timp stabilit, nu a fost colectată întreaga sumă, banii vor fi viraţi, fără a se percepe vreun commision de către platformă, înapoi în conturile susţinătorilor. Utilizând sistemul de plată cu cardul sau realizând plăţi din conturi deschise la aceeaşi bancă cu platformă, nu vor există nici comisioane bancare la returul banilor în contul susţinătorilor, deci cine a sus­ţinut un proiect care nu şi-a atins obiectivul de finanţare va primi toţi banii înapoi. Principiul finanţării este "Totul sau Nimic". 
     Reporter: Căror tipuri de proiecte şi potenţiali investitori se adresează platforma?
     Mirel Borodi: Am definit trei tipuri de proiecte gestionate de "multifinantare.ro": Capital, Creativ şi Caritabil.
     Proiectele de tip Capital se adresează investitorilor, celor care doresc să achiziţioneze acţiuni sau obligaţiuni în entitatea iniţiatoare de proiect. Proiectele de tip Creativ se adresează celor care îşi doresc produsul realizat de proiect, precum diverse produse şi/sau servicii (copie după prototip; DVD-ul cu piese muzicale sau film) sau posibilitatea oferită susţinătorului de a-şi lăsa amprenta în proiectul propus (utilizarea profilului susţinătorului în cadrul unui joc pe calculator, acordarea unui rol în cadrul unui film etc.) în funcţie de proiectul ales, de asemenea anumite experienţe trăite (o urcare pe o scenă, o cină cu autorul unei cărţi etc.) sau obiecte personalizate (tricou cu logo, carte poştală din simbolistica proiectului etc).
     Proiectele de tip Caritabil se adresează celor care doresc să realizeze o faptă bună fără să aştepte ceva în schimb.
     Reporter: Este platforma des­chisă şi proiectelor din afara Româ­niei?
     Mirel Borodi: Vedem platforma "multifinantare.ro" ca pe un instrument de finanţare economică zonală, prin susţinerea venită în special din partea celor aflaţi în proximitatea activităţii. Nu este o platformă închisă, dar în lume platformele s-au dezvoltat, cu foarte mici excepţii, în ţările în care s-au lansat. Comunităţile care se formea­ză în jurul platformelor sunt unite de anumiţi factori comuni, precum probleme specifice locale, proiecte instituţionale, oportunităţi de afaceri, unele tendinţe culturale sau evenimente/produse de divertis­ment. Vizăm proiecte lansate de companii din România şi Republica Moldova, proiecte care, indirect, să contribuie la creşterea numărului locurilor de muncă şi la dezvoltarea economică a regiunii.
     Reporter: Există praguri minime şi/sau maxime pentru finanţarea care poate fi obţinută?
     Mirel Borodi: Nu avem limite strict stabilite. Proiectele de pe celelalte platforme de crowdfunding din lume, dacă sunt în zona de recompensă, se cifrează la câteva mii sau zeci de mii de euro, iar dacă sunt în zona de capital, de la 10.000 euro până la 500.000 euro. Pentru România, considerăm că valoarea maximă a unui proiect ar trebui să nu depăşească 100.000 euro, dar nu excludem posibilitatea unei valori mai ridicate.
     Reporter: Care sunt costurile derulării unei operaţiuni prin intermediul "multifinantare.ro"?
     Mirel Borodi: Există doar comision de succes. Dacă proiectul îşi atinge ţinta de finanţare în intervalul de timp stabilit, atunci platforma percepe un comision cuprins între 1% şi 10% din sumele colectate. Comisionul depinde de tipul proiectului şi de valoarea de finanţare.
     Reporter: De ce ar prefera companiile şi instituţiile publice să emită obligaţiuni prin intermediul acestei platforme, în locul pieţei de capital?
     Mirel Borodi: Decizia companiei sau a instituţiei publice de a face apel la finanţare utilizând o bursă de valori sau o platformă de multifinanţare se va baza pe nivelul de finanţare necesar proiectului şi pe specificul proiectului, atât timp cât costul finanţării este apropiat. Investitorii de pe piaţa de capital urmăresc randamentul investiţiei, în timp ce investitorii de pe platforme de multifinanţare urmăresc şi impactul investiţiei în viaţa lor. Deci, dacă proiectul este de nivel de finanţare de sub 100.000 euro sau se adresează unei anumite comunităţi, alegerea unei platforme de crowdfunding va fi mai justificată. Dacă proiectul vizează sute de mii sau milioane de euro şi nu are un specific local, şi deci nu îi poate fi asociată neapărat o comunitate, atunci prezenţa lui se justifică a fi pe piaţa de capital.
     Reporter: Ce proiecte au fost finanţate până în prezent?
     Mirel Borodi: Am abordat cu maximă seriozitate subiectul. Credem că avem de realizat o construcţie mare şi ca atare fundaţia trebuie să fie solidă. Suntem conştienţi că reuşita acestui concept în România va ţine de perseverenţa noastră iar modelul american nu se suprapune specificului românesc, de aceea este nevoie de mult timp. În octombrie 2012 am finalizat platforma, care este o premieră pe piaţa românească, am plasat-o în mediul virtual şi am început să explicăm conceptul. Am avut mai multe întâlniri şi dis­cuţii în diverse medii despre ce înseamnă şi ce aduce nou acest concept de crowdfunding, pe care l-am definit multifinanţare. În decembrie 2012, am primit şi un prim proiect, care s-a înregistrat în platformă. Din 14 februarie, ziua în care aniversăm 125 de ani de la inaugurarea Ateneului Român, care s-a realizat prin intermediul primei campanii româ­neşti de crowdfunding - "Daţi un leu pentru Ateneu", se pot face plăţi direct din platformă utilizând cardul.
     Reporter: Din ce domenii a provenit, cu precădere, interesul pentru finanţare prin intermediul platformei?
     Mirel Borodi: Am constatat că drumul de la idee la proiect nu-i unul tocmai scurt. Am ascultat prezentarea multor idei de afaceri, dar am susţinut că ele pot prinde viaţă doar dacă iniţiatorii şi le asumă într-un proiect care poate convinge o comunitate. Pe platforma "multifinantare.ro", primul proiect care s-a înscris este din domeniul muzical, al artistului AG Weinberger. A urmat un alt proiect din domeniul tehnologiei asumat de "Wild Media". Sunt în faza de pregătire proiecte din domeniul tehnologic (sistem de iluminare stradal cu leduri), agricol (o fermă urbană în Corbeanca), un business online ("Bursa de Barter"), sportiv, software, medical şi literar.
     Reporter: Ce impact au avut, până în prezent, platformele de crowfunding la nivel global?
     Mirel Borodi: Compania de cercetare "Massolution" a estimat că industria de crowdfunding, incluzând componentele de capital, donaţii, împrumuturi şi recompense, va creşte de la 1,5 miliarde dolari în 2011, la 2,8 miliarde dolari în 2012, iar firma "Gartner" anticipează că în 2013, aceasta va atinge valoarea de 6,2 miliarde dolari. Pe cea mai mare platformă de gen din lume, "Kickstarter", s-au finanţat, anul trecut, peste 18.000 de proiecte, cu un volum de 320 milioane dolari colectat de la 2,2 milioane de oameni, cu o rată de succes de 44%. Volumul total colectat în 2012 a crescut cu peste 200%, comparativ cu 2011. Cel mai mare proiect finanţat până în prezent este "Pebble", un ceas care se conectează la smartphone prin Bluetooth, care a primit 150 de dolari de la fiecare donator, obţinând, în total, 10,3 milioane de dolari.
     Piaţa italiană de crowdfunding a avut, la finele lunii noiembrie 2012, o valoare totală de 13.274.205 euro, finanţând cu succes un număr de 2.477 de proiecte dintr-un număr total de 8.819 propuneri. Impactul platformelor de finanţare directă a fost unul major, pe de-o parte în lupta cu sărăcia şi dezvoltarea zonelor, şi aici mă refer la conceptul de microcreditare dezvoltat de profesorul Muhamad Yunus, cel care, în anul 2006, a primit premiul Nobel pentru pace datorită efortului depus în dezvoltarea ţărilor sărace, iar pe de altă parte, în susţinerea inovării şi a start-up-rilor, schimbând inclusiv caracteristicile consumatorului. 
     Ca un argument în plus, Tim Stevens, redactor-şef al uneia dintre cele mai apreciate publicaţii online de gadgeturi din lume, Endgadget, scrie despre cel mai mare târg al bunurilor de consum electronice din lume (CES) din acest an, ca fiind o schimbare de trend, de la mega corporaţii spre micro inovaţii realizate prin crowdfunding. 
     Reporter: Ce aşteptări aveţi pentru acest an?
     Mirel Borodi: În lume se aşteaptă ca în 2013 industria de crowdfunding să se consolideze (au început deja fuziuni între platforme), să se nişeze şi să dezvolte soluţii alternative de realizare a plăţilor. 
     În SUA vor începe să funcţioneze şi platformele de equity crowd­funding.
     Dacă privim spre măsurile pe care Uniunea Europeană le va lua în acest an pentru antreprenori, pe poziţia a doua, după educaţia antreprenorială, este accesul la finanţare, definit prin crearea unei pieţe europene pentru microfinanţare şi simplificarea structurilor de impozitare, pentru a permite IMM-urilor să obţină fonduri prin investiţii private directe (mini obligaţiuni). Deci, iniţiativa noastră se înscrie într-o nevoie identificată la nivel european.
     În România, suntem la început de drum. Un raport al pieţei italiene de crowdfunding, realizat în această lună, prezenta această piaţă ca fiind imatură şi lipsită de cultură web. Considerau ca prioritate desfăşurarea de activităţi de educare. Cred că, în acest an, explicarea şi exemplificarea conceptului de multifinanţare va fi important şi pe piaţa noastră, motiv pentru care am iniţiat şi o campanie de informare. Apariţia pe platforma "multifinantare.ro" a unor proiecte realmente interesante, care să inspire comunităţi, şi încheierea cu succes a unei părţi din proiectele postate sunt aşteptări realiste pentru acest an.
     Reporter: Vă mulţumesc! 

Alexandru Sârbu
 
feb. 14

Aniversare

Platformă online pentru proiecte de interes comunitar, lansată la 125 ani de la inaugurarea Ateneului român.

Registrul Mioriţa SA în parteneriat cu Trustul de Consultanţă Transilvănean au lansat miercuri, la Cluj-Napoca, cu ocazia împlinirii a 125 ani de la inaugurarea Ateneului Român varianta e-Payment a platformei Multifinantare.ro, pentru finanţarea proiectelor de interes comunitar.

Multifinantare.ro este o platformă online prin care se caută finanţare pentru dezvoltarea unor proiecte de afaceri sau de interes comunitar utilizând metoda crowdfund-ingului, adică organizarea unei loterii naţionale de strângere de fonduri precum metoda pe care naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societatii Ateneul Roman a folosit-o în urmă cu 125 de ani pentru construirea instituţiei culturale. Acesta a făcut un apel public către cetăţeni utilizând sloganul “Daţi un leu pentru Ateneu” pentru a strânge fondurile necesare realizării Ateneului Român.

Astfel, folosind acelaşi principiu, platforma online Multifunctionare.ro, prin sistemul de E-payment, doreşte să sprijine şi să încurajeze finanţarea unor proiecte dar şi a investiţiilor care aduc un beneficiu comunităţii, de către toate persoanele, fizice sau juridice, interesate în dezvoltarea regiunii şi pentru crearea de noi locuri de muncă.

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/19554-platforma-online-pentru-proiecte-de-interes-comunitar-lansata-la-125-ani-de-la-inaugurarea-ateneului-roman

feb. 13

Cu ocazia implinirii a 125 ani de la inaugurarea Ateneului Roman varianta e-Payment a platformei Multifinantare.ro

Registrul Mioriţa SA în parteneriat cu Trustul de Consultanţă Transilvănean au lansat miercuri, la Cluj-Napoca, cu ocazia împlinirii a 125 ani de la inaugurarea Ateneului Român varianta e-Payment a platformei Multifinantare.ro, pentru finanţarea proiectelor de interes comunitar.

Multifinantare.ro este o platformă online prin care se caută finanţare pentru dezvoltarea unor proiecte de afaceri sau de interes comunitar utilizând metoda crowdfund-ingului, adică organizarea unei loterii naţionale de strângere de fonduri precum metoda pe care naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societatii Ateneul Roman a folosit-o în urmă cu 125 de ani pentru construirea instituţiei culturale. Acesta a făcut un apel public către cetăţeni utilizând sloganul “Daţi un leu pentru Ateneu” pentru a strânge fondurile necesare realizării Ateneului Român.

Astfel, folosind acelaşi principiu, platforma online Multifunctionare.ro, prin sistemul de E-payment, doreşte să sprijine şi să încurajeze finanţarea unor proiecte dar şi a investiţiilor care aduc un beneficiu comunităţii, de către toate persoanele, fizice sau juridice, interesate în dezvoltarea regiunii şi pentru crearea de noi locuri de muncă.

http://www.monitorulcj.ro/actualitate/19554-platforma-online-pentru-proiecte-de-interes-comunitar-lansata-la-125-ani-de-la-inaugurarea-ateneului-roman

feb. 07

Despre Platforma

Premieră pe piaţă românească de finanţare: Cine vrea fonduri pentru un proiect poate apela la o platformă on-line de multifinanţare

Fimele sau persoanele care doresc să dezvolte un proiect dar nu au banii necesari pot aduna fonduri de la potenţiali investitori, apelînd la platforma de multifinanţare administrată de Registrul Mioriţa şi compania Brinel.

O modalitate inedită de finanţare a proiectelor este dezvoltată în premieră la Cluj-Napoca şi în România, după sistemul “crowdfunding“, care funcţionează cu succes de ani buni în lume. Practic, sistemul implică punerea în contact, prin internet, a iniţiatorilor unor proiecte cu potenţiali investitori. Accesarea platformei este simplă, atît pentru iniţiator cît şi pentru investitor, iar sistemul implică, în mare, postarea unui proiect, prezentarea acestuia pe internet, apoi urmînd etapa de subscriere.

Mirel Borodi, director al Registrului Mioriţa şi unul dintre fondatorii platformei, spune că, în prezent, sînt propuse pentru finanţare trei tipuri de proiecte: economice, artistice şi caritabile. În schimbul finanţării, iniţiatorii acordă investitorilor diferite “recompense”, care constau fie în acţiuni sau obligaţiuni – în cazul proiectelor economice, fie produse şi/sau servicii generate de proiect (cum ar fi copii după prototipuri, DVD-uri cu piese muzicale sau filme, etc) – în cazul proiectelor creative/artistice, fie satisfacţia de a partcipa la un proiect care să ajutea comunitatea – în cazul proiectelor caritabile, care sînt realizate prin donaţii. Dar, să le luăm pe rînd.

Proiectele economice

Proiectele economice (pe platformă apar la secţiunea CAPITAL) pot avea ca iniţiatori companii, fie societăţii pe acţiuni (S.A.), cu sediul în România, care-şi propun atragerea de fonduri prin emitere de acţiuni sau obligaţiuni, fie municipalităţi care pentru finantarea unor proiecte emit obligatiuni municipale. Acţiunile sau obligaţiunile vor fi înregistrate la Oficiul Registrului Comertului şi Registrul Miorita. Dacă iniţiatorul proiectului este un S.R.L., prin finanţare acesta trebuie să devină S.A.

Atragerea de fonduri se face fie prin majorare de capital social (emitere de noi acţiuni), fie prin creşterea îndatorării (emitere de obligaţiuni corporative). In cazul majorării de capital, acţiunile noi emise trebuie să reprezinte maxim 35 % din totalul capitalului social. In situaţia emiterii de obligaţiuni, valoarea lor totală va fi de maxim 25 % din activele companiei. Dacă proiectul este de tip “start up”, iniţiatorul va stabili nivelul minim de investiţie pe care poate să-l facă fiecare investitor, ţinînd cont de nivelul minim al capitalului social, impus de lege, pentru S.A.

Evident, investitorii au posibilitatea de a cîştiga bani fie prin răscumpărarea obligaţiunilor, fie, în cazul acţiunilor, prin primirea de dividende sau răscumpărarea acţiunilor, după 3 ani.

Proiecte culturale

Iniţiatorii proiectelor culturale (pe platformă apar la secţiunea CERATIV) pot fi persoane fizice,persoane fizice autorizate, asociaţii, fundaţii sau S.R.L-uri care au nevoie de finanţarea unui proiect, fără să se transforme în S.A.-uri. În schimbul sprijinului financiar, investitorul va primi recompense care nu sînt financiare. Proiectele culturale pot fi, de exemplu, finanţarea unui album muzical, film, festival, competiţie sportivă etc.

Administrare clujeană

Din punct de vedere tehnic, platforma este administrată de compania clujeană Brinel, furnizor de soluţii informatice integrate, care a realizat aplicaţia şi care găzduieşte platforma www.multifinantare.ro, prin intermediul centrului de date propriu. Activitatea curentă a pltformei este asigurată de Registrul Miorita SA, companie care administrează conturi de acţiuni, obligaţiuni şi dividende. Trustul de Consultanţă Transilvănean furnizează consultanţă societară, asistenţă financiar – fiscală, evaluare şi audit, iar colectarea fondurilor se face în conturi de capital deschise la Banca Transilvania.

Trebuie menţionat că postarea unui proiect pe platformă este gratuită, iar proiectele care nu reuşesc să atragă finanţare integrală nu plătesc nici un comision. Dacă finanţarea este integrală, administratorii platformei reţin un comision de 10% din capitalul atras de proiectele de tip Capital, 6% din fondurile primite de proiectele de tip Creativ, pentru proiectele Caritabile comisionul fiind zero.

Viorel DĂDULESCU

ian. 18

Micro inovatiile realizate prin Crowdfunding bat marile Corporatii

Editor-in-chief (Tim Stevens) al uneia dintre cele mai apreciate publicatii onine de gadgeturi, scrie despre cel mai mare targ al bunurilor de consum electronice din lume (CES),  care recent  si-a inchis inchis portile, ca fiind o schimbare de trend , de la mega corporatii spre micro inovatii realizate prin crowdfunding .

 

http://www.engadget.com/2013/01/12/ces-2013-sound-off/

ian. 16

Consumatorul devine Presumers ,

Un important beneficiu al Crowdfundingului este acela de-a da posibilitatea oamenilor sa-si finanteze produsele pe care si le doresc a fi create. Permite clientilor sa devina finantatorii viitoarelor produse , plasandu-se pe tendinta de consum a viitorului. Conform analistilor “ TRENDWATCHING”, consumatorii incep sa devina preconsumatori (presumers) si sa-si doreasca ce-I mai bun, acum si in premiera. Acestia se angajeaza in prelansarea produsului, dorind sa fie primii, sa aiba un statut si o contributie in realizarea lui. Multifinantare ofera o platform pentru ca aceste lucruri sa se intample.

dec. 20

Festivalul Studentesc de Antreprenoriat

Participarea la Festivalul Studentesc de Antreprenoriat, organizat de catre Centrul pentru Initiere si Dezvoltare Organizationala, ne-a oferit prilejul de-a veni in contact cu tinerii studenti care doresc sa-si inceapa o afacere. Am analizat la sectiunea Businee Plan un numar de 8 (opt) proiecte cu teme diverse, de la patiserie la energie. Este de salutat curajul acestor tineri care au venit cu planurile lor de afaceri sa si le sustina in fata unei comisii. Speram ca in curand ii vom vedea in randul tinerilor antreprenori, implementandu-si proiectele in care cred.

Le uram mult succes !

http://ziuadecj.realitatea.net/economie/studentii-universitatii-tehnice-se-fac-oameni-de-afaceri--102768.html

dec. 11

Prima platforma CROWDFUNDING din Romania

Prima platforma de “Crowdfunding” din Romania a fost pusa la punct de un clujean, Mirel Borodi, directorul general al Trustului de Consultanta Transilvanean, si va fi lansata curand. Pe scurt, orice antreprenor care are nevoie de multifinantare isi inregistreaza pe platforma proiectul de afaceri iar acesta poate fi finantat de catre cei interesati. Pe platforma de “Crowdfunding” vor putea fi inscrise si proiecte creative. Mirel Borodi a explicat in exclusivitate pentru BuzzNews.ro cum va functiona noua platforma.

BuzzNews.ro: Ati lansat o platforma de crowdfunding in premiera nu doar pentru Cluj, ci si pentru Romania. Explicati-ne va rugam cum va functiona?

Mirel Borodi: Ca principiu, Crowdfunding este un mod inedit de strângere de fonduri în reţea, mai exact într-o reţea organizată de oameni care cred în aceleaşi principii şi care îşi investesc banii cu scopul de a ajuta o idee să prinda viata. Acest tip de multifinanţare are loc doar în mediul online şi dispune de avantaje pe care anumiţi investitori offline nu le au, având suportul a mii de oameni din diferite locuri ale lumii care au aceleaşi scopuri.

Este în esenţă, o strategie de marketing implementată fie înaintea, fie în timpul realizarii unui produs cultural, social sau politic. În mare, vorbim despre funds raising, dar o formă evoluată a acestuia, care elimină sistemul de donaţie şi îl înlocuieşte cu o metodologie de tip recompensă. Astfel iniţiatorii unui proiect crează în jurul lor o reţea socială căreia îi pune la dispoziţie câteva servicii legate de un anumit proiect. Membrii reţelei oferă bani în schimbul serviciilor la care au acces, ajutând astfel la crearea sau dezvoltarea produsului respectiv, conform Wikipedia.

Ca platforma, www. multifinantare.ro isi propune sa ofere trei tipuri de produse: Proiecte Capital- initiate de catre companii si care, in schimbul banilor primiti de la investitori, vor emite actiuni sau obligatiuni, Proiecte Creative- initiate de persoane fizice sau juridice si care in schimbul banilor primiti vor oferi recompense si Proiecte Caritabile pentru cei care vor sa ajute pe altii.

BuzzNews.ro: Sunteti un om familiarizat cu regulile bursei, poate fi o astfel de platforma complementara acesteia? In ce fel?

Mirel Borodi: Este o forma de finantare alternativa si vine sa acopere un gol in zona de pana la 100.000 mii de euro fiind destinata companiile mici si mijlocii. Dar pot fi finantate si proiecte publice ale unor organizatii carora legea le permite asemenea subscriptii.

Nu in ultimul rand idei creative si acte caritabile isi vor putea gasi prin platforma multifinantare.ro, resursele financiare pentru ca ele sa prinda viata. Bursa nu poate acoperi aceste nise, la aceste costuri scazute si cu minimul de conditii si documentatii necesare atat antreprenorilor cat si investitorilor.Daca bursa ( ce din pacate nu prea s-a intamplat la noi) si-ar asuma rolul de finantator pentru afacerile mari, atunci am putea sa vedem crowdinvestement-ul ca un antrenament pentru o companie mica ce urmeaza sa intre in liga mare.

BuzzNews.ro: Unde s-a mai implementat acest sistem?

Mirel Borodi: Ca efect al crizei mondiale, pe de-o parte si a dezvoltarii internetului si a retelelor de socializare , pe de alta parte, platformele de crowdfunding in lume au cunoscut incepand cu anul 2009 o puternica dezvoltare. In Europa in anul 2012 cresterea a fost de 300%. Conform Crowd Funding Report, numarul platformelor de finantare directa se ridica la 450 , in toata lumea, iar numarul lor este in continuare intr-o rapida crestere. In Europa aproximativ 15 % din platformele de finantare sunt focusate pe investitii.

Acestea sunt vazute ca solutii care sa ajute reanimarea economiei statelor, stimuland start-up-urile si ameliorand situatiei somajului. Conform Gartner, multifinantarea (crowdfunding-ul) este in plina dezvoltare : de la 1,13 miliarde de dolari in 2009 la o anticipare de 6,2 miliarde de dolari in 2013.

BuzzNews.ro: In ce proiecte se va putea investi?

Mirel Borodi: Nu ne-am propus sa selectam proiectele. Sustinatorii si investitorii cu siguranta o vor face. Ei sunt cei care vor decide care proiect este cel mai bun. Noi vom pune bariera la initiatorul proiectului in situatia in care are o reputatie proasta sau proiectul este imoral sau ilegal. Desigur ne-am dori sa vedem proiecte inovative dar orice proiect care va inspira oamenii sa-l urmeze, va fi un proiect extraordinar.

BuzzNews.ro: Cum sunt recompensati investitorii in proiecte de afaceri? Dar cei care investesc proiecte caritabile/artistice?

Mirel Borodi: Cei care investesc in companii in actiuni preferentiale in Proiecte Capital, vor primi dividend prioritar si posibilitatea de a le fi rascumparate actiunile dupa 3 sau mai multi ani. Cei care vor investi in obligatiuni corporative sau municipale, vor primi anual o dobanda iar la maturitate vor primi inapoi suma investita.

Cei care vor sustine proiecte, altele decat cele de investitii (noi le-am definit Proiecte Creative) , vor primi ca recompense produse si/sau servicii generate de proiect (copie dupa prototip; DVD-ul cu piese muzicale sau film) sau posibilitatea oferita sustinatorului de a-si lasa amprenta in proiectul propus (utilizarea profilului sustinatorului in cadrul unui joc pe calculator; acordarea unui rol in cadrului unui film etc) in functie de proiectul ales. De asemenea experientele traite (o serenade sub balcon; o cina cu autorul unei carti etc) sau obiecte personalizate (tricou cu logo, carte postala din simbolistica proiectului etc) pot fi o buna recompensa pentru sustinatori. Iar cei care vor sustine Proiecte Caritabile, gandul bun al celor care au fost ajutati.

BuzzNews.ro: Puteti sa ne explicati de la A la Z ce se intampla cu un proiect de afaceri care va fi popularizat pe platforma de crowdfunding?

Mirel Borodi: Daca ne referim la Proiecte Capital, fara nici o obligatie pecuniara antreprenorul, adica cel care are nevoie de multifinantare isi inregistreaza pe platforma in zona alocata postarii proiectelor, ghidat fiind de aplicatia platformei, pas cu pas, pana la incheierea cu success a inregistrarii proiectului.

Ulterior dupa analiza, intalnire si vot proiectul si documentele aferente vor fi postate pe platform de catrea administratorul platformei, pentru a putea fi consultate de potentialii finantatori ai proiectului. Datele principale (un sumar ) ale proiectului sunt accesibile oricui fara a fi necesar vreo inregistrare pe platforma.

Din acest moment incepe practic lansarea proiectului in mediul virtual si va avea la dispozitie un interval de 30, 60 sau 90 de zile pentru a fi finantat integral. Desfasurarea investirii intr-un proiect va avea doua etape.

In prima etapa , de popularizare a proiectului, care se va desfasura intr-un interval de 30, 60 de zile , potentialii investitori vor avea posibilitatea prin intermediul platformei sa transmita catre Platforma si implicit catre compania initiatoare a proiectului, intentia lor de a investi si suma pe care si-au propus-o ca investitie minima.

In a doua etapa , de subscriere reala , care va dura fix 30 de zile se vor initia platile catre proiect . La finalul primei etape toti cei care si-au exprimat intentia de a investi in proiect vor primi un email cu datele necesare pentru realizarea platilor si vor avea la dispozitie 30 de zile pentru efectuarea lor.

Daca in intervalul de timp propus nu s-a reusit atragerea intregului capital necesar , proiectul se declara nul si se sterge de pe platforma iar investitorii isi primesc banii inapoi. Orice proiect sters de pe platform poate fi reluat (repostat) dupa un interval de timp (poate nu a fost lansat la momentul potrivit sau poate n-a fost inteles in timpul alocat).

Daca proiectul a fost finantat integral ,compania va inregistra majorarea de capital la Oficiul Registrului Comertului, va depune structura actionarilor sau obligatarilor la Registrul Miorita si ulterior va putea accesa contul de capital din banca unde s-au strans sumele virate de investitori.

Principiul dupa care se finanteaza un proiect este “ totul sau nimic” , deci numai acele proiecte care sunt finantate integral in intervalul stabilit vor putea accesa sumele de bani ale investitorilor. In cazul in care proiectul nu-si atinge targetul , investitorul isi pastreaza banii in cont fara nici un cost.

BuzzNews.ro: Cine va administra platorma de crowdfunding ?

Mirel Borodi: Din punct de vedere tehnic, BRINEL, unul dintre principalii furnizori romani de solutii informatice integrate (si realizatorul aplicatiei de crowdfunding), va gazdui platforma www.multifinantare.ro prin intermediul centrului de date propriu, lansat in cursul acestui an. Din punct de vedere operational Registrul Miorita SA ,o companie care din anul 1997 administreaza conturile de actiuni, obligatiuni si dividende ale detinatorilor, va gestiona activitatea curenta . Ca servicii suport, Trustul de Consultanta Transivanean, care sub umbrela sa aduna : consultanta societara, asistenta financiar- fiscala,evaluare si audit va asigura legalitatea procedurilor , iar din punct de vedere al circuitului banilor , colectarea lor o vom face in conturi de capital deschise la Banca Transilvania SA, o banca clujeana care se defineste ca sustinatoare al IMM-urilor .

BuzzNews.ro: Ce firme vom vedea prima oara pe multifinantare.ro?

Mirel Borodi: Aceasta curiozitate o am si eu acum la inceput. Practic prin multifinantare.ro poate sa prinda viata orice proiect, de la investitii publice si proiecte de afaceri pana la idei creative si acte de caritate. Mizam pe traditia investitionala a clujenilor si pe inventivitatea si spiritul antreprenorial care-i caracterizeaza.

BuzzNews.ro: Ce efecte va avea pentru comunitate dezvoltarea acestei platforme?

Mirel Borodi: Din start reducand costurile de finantare, simplificand procedurile de acces la bani, multe companii, organizatii publice si persoane fizice vor putea sa-si indeplineasca planurile mai usor. Aceasta se va reflecta in scurt timp in economia locala in cresterea profiturilor dar si al veniturilor investitorilor, in diversificarea activitatilor economice si culturale, diversificarea tipurilor de produse noi pe piata, si nu in ultimul rand in cresterea numarului locurilor de munca.

Pana la urma trebuie sa punem capat acestei crize iar forta sta in fiecare dintre noi.

BuzzNews.ro: Cand va deveni functionala?

Mirel Borodi: Suntem in faza avansata de testare, deci … in curand, vom putea multifinanta.

UPDATE: Platforma este functionala si va asteptam sa adaugati proiectele care doriti sa fie finantate!

Articol preluat de pe siteu-ul http://www.buzznews.ro

 Prima ... Precedenta 4 5 6 7 8